Deputaţii jurişti au amânat dezbaterea proiectului  care reglementează activitatea de lobby

Deputaţii din Comisia juridică au început astăzi dezbaterile cu privire la proiectul care reglementează activitatea de lobby, proiect depus de către deputatul PSD Constantin Niţă încă din 2010 şi amendat pe furiş în "marţea neagră". După o oră de discuţii introductive, aleşii au decis să suspende şedinţa şi să continue dezbaterea în sesiunea următoare, adică în toamnă.

Deputaţii din Comisia juridică au decis să lase pentru la toamnă dezbaterile privind proiectele care reglementează activitatea de lobby, pe motiv că subiectul este prea complex pentru a fi dezbătut pe repede-înainte.

Discuţiile din comisie au intervenit după ce mai mulţi deputaţi PSD, în frunte cu Daniel Florea, au discutat reglementările privind activitatea de lobby într-o subcomisie specială a Comisiei juridice. La dezbaterile de astăzi participă mai mulţi reprezentanţi ai Asociaţiei Registrul Român de Lobby, dar şi consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu.

Reprezentanţii Ministerului Justiţiei au vorbit despre reglementările la nivel european, respectiv internaţional privind activitatea de lobby. “Nu ne dorim dezincriminarea traficului de influenţă, pledăm pentru transparenţă în activitatea de lobby”, au declarat reprezentanţii MJ.

La rîndul său, consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu a subliniat că proiectul trebuie să ia în calcul “realitatea instituţională din România”. “Unde există instituţii publice, vor exista încercări de influenţare a acestui proces. Probabil că ar trebui să ne uităm mai atent asupra realităţii sociale româneşti, să vedem dacă ne dorim transparenţa pentru a proteja decizia publică de unele interese”, a spus Tănăsescu.

Deputatul PSD Daniel Florea a subliniat că discuţia ar trebui să se axeze asupra necesităţii adoptării acestui proiect. “De multe ori, se susţine că nu ar fi necesară reglementarea activităţii de lobby. Cred că ar trebui să pornim de la necesitate, de la obiective şi apoi să vorbim despre definiţie. Sunt atât de multe voci care spun că se încearcă mascarea traficului de influenţă prin activitatea de lobby, încît trebuie să vedem cât de necesar este să adoptăm această lege”, a spus Florea.

Proiectul, care îi aparţine deputatului PSD Constantin Niţă şi care a fost depus în 2010, a fost retrimis la Comisia juridică în şedinţa Camerei Deputaţilor din „marţea neagră“, zi în care acelaşi Marian Neacşu a introdus pe ordinea de zi propunerea lui Niţă, modificările aduse Codului Penal şi legea amnistiei. Din „marţea neagră“, aşadar din 10 decembrie 2013, Comisia juridică nu a mai discutat proiectul lui Niţă, deşi termenul până la care ar fi trebuit să prezinte un raport cu privire la această propunere a expirat la 1 februarie 2014.

Un amendament adus proiectului la 10 decembrie 2013, la articolul 13, alineatul (7), precizează că parlamentarii, dar şi consilierii locali şi judeţeni „pot reprezenta direct sau indirect interesele alegătorilor, precum şi ale oricăror persoane fizice sau juridice, în relaţia cu autorităţile centrale sau instituţiile publice, fără obligativitatea îndeplinirii procedurilor impuse de prezenta lege pentru activitatea profesionistă de lobby sau a altor formalităţi“.

Altfel spus, în contextul în care aleşii definesc activitatea de lobby drept totalitatea acţiunilor care au ca scop „influenţarea deciziilor instituţiilor publice sau autorităţilor publice centrale sau locale“, parlamentarilor li se va permite să influenţeze politicile publice în favoarea unui terţ, sub pretextul că apără interesele alegătorilor, dar fără să se supună rigorilor impuse prin aceeaşi lege lobby-iştilor sau firmelor de lobby. Formularea le-ar permite, practic, parlamentarilor să facă trafic de influenţă la adăpostul acestei activităţi, definită şi ca „reprezentare de interese“. Potrivit articolului 291 din Codul Penal, în categoria traficului de influenţă intră inclusiv promisiunea de a determina „un funcţionar public să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu“ de către o persoană care are sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, în schimbul unor foloase directe sau indirecte.