Demisia lui Anastasiu rezolvă o problemă, dar naște alta: va trebui Bolojan să meargă din nou în Parlament?

Demisia lui Dragoș Anastasiu rezolvă problema prezenței în guvern a unei persoane care pur și simplu nu mai putea continua, indiferent dacă a fost vinovată sau nu, dar naște o altă problemă importantă: trebuie Ilie Bolojan să meargă din nou în Parlament?

Ilie Bolojan se află în fața unor opțiuni riscante FOTO Inquam

Premierul Ilie Bolojan are la îndemână patru soluții mari și late, dar fiecare din ele întâmpină  niște riscuri politice și constituționale.

Mai întâi, să precizăm cadrul general. Parlamentul a votat pe 23 iunie un guvern compus din 20 de membri, cu tot cu premier. Componența politică a guvernului aprobată de Parlament era următoarea: 7 miniștri de la PSD, 5 miniștri de la PNL (incluzându-l și pe premier, dar și pe Dragoș Pâslaru, care deși e membru Reper, a fost asumat de PNL), 4 miniștri de la USR, 3 miniștri de la UDMR și un independent (Dragoș Anastasiu). Așadar, asta a aprobat Parlamentul: 19 miniștri politici și un independent.

Potrivit Constituției, remanierile guvernamentale nu necesită un nou vot în Parlament decât dacă se schimbă structura sau componența politică a guvernului. Dacă un partid e nevoit, indiferent de motiv, să-și schimbe un ministru cu altul, premierul nu are de făcut decât să trimită noua propunere la președinte, care o aprobă. Și asta pentru că se prezumă că Parlamentul a votat în primul rând componența politică a guvernului, raportul de putere între partide din interiorul guvernului, și nu un ministru anume.

În schimb, dacă în urma remanierii, se schimbă structura sau componența politică a guvernului - adică dacă, de exemplu, pleacă un ministru PSD și vine în loc unul de la PNL și atât, fără o rocadă de ministere între cele două partide - atunci obligatoriu noua componență trebuie aprobată de Parlament, pentru că acolo se află sursa zero a puterii politice, indiferent că ne place sau nu.

Așa cum spuneam, premierul Bolojan are în față patru opțiuni. Să le luăm pe rând.

Prima ar fi să dea curs sugestiei avansate de Dragoș Anastasiu, și anume să preia el prerogativele funcției de vicepremier pe care le-a avut demisionarul. Pentru asta, premierul trebuie să se autopropună pentru ocuparea funcției, iar președintele trebuie să aprobe. Aceasta e calea prin care premierul Victor Ponta a ajuns ministru interimar al Sănătății, după demisia lui Vasile Cepoi. Însă această stare nu poate dura mai mult de 45 de zile, după care premierul trebuie să ia o decizie, din cele menționate mai jos.

O a doua cale ar fi să desființeze acest post de vicepremier, caz în care trebuie să meargă în Parlament, pentru că se schimbă structura Guvernului, mai exact numărul de miniștri. Asta implică un risc politic major: va mai fi Parlamentul dispus să-și dea votul, mai ales după ce Bolojan a arătat cam ce vrea să facă?

A treia cale ar fi să numească un ministru politic din rândurile unuia dintre partidele aflate la Guvernare, dar și în acest caz trebuie din nou să meargă în Parlament, pentru că se schimbă componența politică a Guvernului – un partid va avea un ministru în plus față de votul de investitură. Subzistă riscul politic menționat mai sus.

A patra cale este și cea mai delicată din punct de vedere constituțional: să numească un alt vicepremier independent. Ai zice că în acest caz nu mai trebuie un vot în Parlament, pentru că se păstrează structura inițială: 19 miniștri politici și un independent.

Dar aici se naște o altă problemă: am avea un ministru care nu a fost supus, sub nicio formă, examinării Parlamentului, deci va avea o legitimitate firavă, care îl face vulnerabil. Anastasiu, deși independent, a trecut totuși prin votul Parlamentului în momentul investiturii.

Ce-i drept, s-a mai întâmplat ceva similar în Guvernul Cioloș, care a schimbat mai mulți miniștri tehnocrați cu alți tehnocrați, fără să ceară vot în Parlament, dar acela a fost prin excelență un guvern de tehnocrați, votat ca atare de Parlament - ceea ce nu e cazul acum.  

Decretul prin care președintele ar numi un alt ministru independent nu poate fi atacat la Curtea Constituțională în mod direct, ci indirect, pe calea unui conflict juridic de natură constituțională. Sunt doar câteva entități care pot face asta: președintele, premierul, președinții celor două Camere și președintele Consiliului Superior al Magistraturii. În actualul context politic, suspecți că ar putea face asta sunt doi: președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, și președintele CSM. Iar la CCR verdictul este total imprevizibil. 

Acum nu trebuie decât să așteptăm să vedem ce decizie va lua Ilie Bolojan. Dar putem observa că dacă nu vrea să-și asume riscul de a merge din nou în fața Parlamentului, are opțiuni limitate și la fel de riscante.