De ce sunt diferențe majore între sondajele privind alegerile europarlamentare ANALIZA
0Un sondaj recent realizat de AtlasIntel, la solicitarea Digi24, plasează Alianța PSD-PNL la 31,6% intenție de vot la alegerile europarlamentare, în timp ce o cercetare publicată de CURS, la finalul lunii martie, prezenta PSD-PNL la 53%.
Alianța PSD-PNL ar obține, la alegerile europarlamentare din iunie, 31,6% din voturi, fiind urmată de Dreapta Unită, cu 24,6%, și de AUR, cu 19,9% intenție de vot, potrivit unui sondaj online realizat de AtlasIntel, la solicitarea Digi24.
Pe următoarele locuri se află SOS România (partidul fondat de senatoarea Diana Şoşoacă), cu 8% intenție de vot, UDMR, cu 4,9%, REPER (formațiunea fondată de Dacian Cioloș), cu 3,3%, PRO România (partidul lui Victor Ponta), cu 3%, PUSL (deținut de Dan Voiculescu, avându-l președinte executiv pe Cristian Popescu Piedone), cu 2,4%.
Sondajul a fost realizat în perioada 5-9 aprilie pe un eșantion 1.764 de respondenți, prin metoda „recrutare digitală aleatorie”, și are o marjă de eroare de +-2%.
„AtlasIntel este singura companie de sondare a opiniei publice pe canal exclusiv digital cu nota “A” în clasamentul FiveThirtyEight. În ciclul alegerilor prezidențiale din 2020 în SUA, AtlasIntel a fost cea mai precisă companie de sondare, atât la nivel federal, cât și în fiecare dintre statele-cheie care au definit numărul de electori în Colegiul Electoral“, notează Digi24.
Ce spun specialiştii
Contactat de „Adevǎrul“, analistul politic George Jiglǎu susține cǎ este necesarǎ o atenție specialǎ asupra modului în care se realizeazǎ sondajele, în cazul de fațǎ fiind vorba despre o cercetare realizatǎ online.
„Deci oricând avem de-a face cu un sondaj trebuie să fim atenți la elementele astea legate de eșantionare, în primul rând, și chiar dacă ni se dau aceste elemente tehnice standard, acel paragraf cu eșantionul reprezentativ, marjă de eroare etc. Toate sondajele depind foarte mult de felul în care operatorii își fac munca în teren sau telefonic, în funcție de cum e făcut sondajul, cum arată chestionarul, cum este aplicat, cum sunt înregistrate răspunsurile, deci ce vedem noi este o imagine a realității pe baza unui eșantion în funcție de felul în care a fost implementat sondajul în teren”, a afirmat specialistul.
Analistul a remarcat diferența mare a sondajului actual fațǎ de ultima cercetare publicǎ, unde Alianța PSD-PNL era la peste 50%. Mai exact, la sfârşitul lunii martie, un sondaj al CURS plasa PSD-PNL la 53% în intenția de vot, iar Dreapta Unitǎ şi AUR la câte 14%, partidul condus de Simion înregistrând o scǎdere cu 7% în preferințele românilor. Metoda de culegere a datelor a fost însǎ diferitǎ, fiind realizat fațǎ în fațǎ, la domiciliul respondenților. La întrebǎri au rǎspuns 1.067 de adulți, cu vârsta de peste 18 ani. Marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion a fost de +/-3% la un nivel de încredere de 95%.
Totuşi, Jiglǎu menționeazǎ cǎ nu este obligatoriu ca o alianțǎ sǎ adune toți alegǎtorii formațiunilor care o compun, însǎ atrage atenția cǎ alegerile europene favorizeazǎ partidele de tip nou sau anti-sistem.
„Suntem sub auspiciile unei competiții electorale care favorizează anumite tipuri de partide, un tip de partid fiind cel de genul USR, cu alianța aferentă în contextul actual. (...) Al doilea tip de partide este cel de genul AUR + Șoșoacă, care vedem că peste tot în Europa se descurcă bine. (…) Să nu uităm că un factor important e și prezența la vot, care, în general, la europarlamentare e mai scăzută. Acum comasarea cu localele probabil o să ajute să mai crească prezența un pic, dar în general în alegerile europarlamentare vedem că partide dintre acestea cu tentă anti-europeană se descurcă mai bine, de partea cealaltă sunt aceste partide care se revendică ca fiind puternic pro-europene, cum e și cazul USR, care obțin de obicei scoruri mai bune decât obțin în competițiile naționale”, a afirmat Jiglǎu.
Impactul europarlamentarelor
Analistul menționeazǎ cǎ alegerile europarlamentare au rolul de a testa popularitatea marilor partide.
„Vor fi decizii care se iau în iunie, în săptămâna de după alegeri, să ne așteptăm de decizii legate și de candidaturile la prezidențiale și ce ține de alianțe, dacă mai rămân sau nu anumite alianțe pentru toamnă. Însă aceste procente pe care le vedem acum, din nou, să presupunem că le vedem ca atare și în alegeri, nu reflectă neapărat scorurile pe care le vom obține sau dinamicele pe care le vom vedea în toamnă și din perspectiva poziționării partidelor, și din perspectiva poziționării electoratului. Pentru că un scor mare al AUR + Șoșoacă s-ar putea să încurajeze, să nu zic să sperie, dar să încurajeze mai mulți oameni care acum poate că nu vor să vină să voteze ca să prevină un scor mare al AUR cu pericolele aferente în termen de guvernare la toamnă”, a explicat George Jiglău.
Se încarcă comentariile...
