De ce este văzut liderul AUR ca factor de destabilizare a Republicii Moldova | ANALIZĂ

Premierul Republicii Moldova a explicat motivele pentru care George Simion are interdicție în țara vecină, șeful AUR fiind văzut ca o persoană care ar putea crea instabilitate. Potrivit specialiștilor, cazul Simion nu are repercusiuni la București, nefiind o temă de impact, însă Chișinăul caută să evite probleme suplimentare.

Liderul AUR a fost expulzat și declarat persona non grata în R. Moldova FOTO Inquam Photos

Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a declarat, luni seară, că măsura privind prelungirea interdicției președintelui AUR, George Simion, pe teritoriul țării vecine a fost luată după ce autoritățile de la Chișinău au stabilit că „face parte din efortul de destabilizare” a statului. „Instituțiile statului au determinat că George Simion face parte din efortul de destabilizare în Republica Moldova, și acest lucru i l-am comunicat și premierului Ciolacu”, a declarat premierul Republicii Moldova, la Pro TV Chișinău. Un motiv e legat de faptul că și în Republica Moldova comunitatea de români e una puternică și ar putea agita spiritele în rândurile acesteia. De exemplu, conform datelor AEP, în Republica Moldova figurează aproximativ 280.000 de români (care au trecut domiciliul în această țară și au pașaport).

Interzis în două state vecine

De altfel, controversele legate de Simion sunt mai vechi. Liderul AUR a fost expulzat și declarat persona non grata pe teritoriul Republicii Moldova în 2018, măsura fiind prelungită la începutul anului. Autoritățile de la Chișinău au invocat atunci comportamentul inadecvat al actualului președinte al Alianței. Șeful AUR are interdicție de intrare și pe teritoriul Ucrainei, care ar urma să expire în 2024, astfel că premierul României, Marcel Ciolacu, a anunțat într-o conferință de presă că va solicita celor două state vecine să explice motivele pentru care au impus aceste măsuri.

Un fost șef al Ministerului Apărării din Moldova, un fost șef SIS (serviciul secret al Moldovei), dar și un fost prim-vicepreședinte al SBU (serviciul secret al Ucrainei) au relatat cu privire la întâlniri ale lui George Simion cu oameni ai serviciilor secrete rusești, atât pe teritoriul Ucrainei, în 2011, cât și pe teritoriul Republicii Moldova.

Reacția lui Simion

Întrebat într-o conferință de presă dacă are în plan destabilizarea Republicii Moldova, George Simion a evitat răspunsul direct: „Avem un plan de unire. Adică nu ne dorim să mai existe Preşedinţie, Guvern, Parlament acolo, la Chişinău, ci vrem să avem o singură ţară, cum am avut înainte”. „Cu siguranţă în ochii guvernanţilor din Republica Moldova asta e echivalent cu o destabilizare”, a mai acuzat liderul de partid. În ceea ce privește Republica Moldova, atât instituțiile române, cât și cele de la Bruxelles sprijină aderarea Chișinăului la UE, nu subiecte sensibile precum redesenarea granițelor, într-un context instabil în regiune, când Crimeea a fost anexată ilegal de Rusia, iar acum rușii vor cel puțin regiunile din estul Ucrainei.

Ce spun experții

Contactat de „Adevărul”, Teodor Meleșcanu, fost șef al Ministerului Afacerilor Externe și fost șef al Serviciului de Informații Externe, a indicat, cu privire la motivele care au dus la interzicerea liderului de partid în statul vecin, o prezență crescută pro-rusă în Republica Moldova, iar un comportament nepotrivit ar duce la agitarea spiritelor, și așa inflamate de diferiţi politicieni, cum este cazul lui Ilan Șor, care prin interpuși duce o întreagă campanie contra celor aflați la Putere.

Virgil Bălăceanu, general în rezervă, susține că deocamdată tot ce pot face persoanele care se pronunță pe cazul Simion este să speculeze, pentru că motivele sunt știute doar de autoritățile de la Chișinău, iar deocamdată acestea nu vor să dea detalii. „Este greu de descifrat. Aici pozițiile pot să fie pro și contra (n.r. – interdicției) și asemenea situații se decantează (n.r. – odată cu timpul)”, a punctat Bălăceanu. De altfel, Bălăceanu a punctat că o analiză ar trebui făcută nu doar pe cazul Simion, ci și pe AUR, în sensul de cât de mult este un partid suveranist și cât de mult e „orientat spre lumea occidentală”.

Prudență externă, impact intern redus

Valeriu Turcan, fost consilier prezidențial și specialist în comunicare, a explicat pentru „Adevărul” că „România se află în campanie electorală și atmosfera devine tot mai polarizată. (...) Partidele mari vor specula anumite declarații neinspirate ale AUR, dar după alegeri să nu vă mire dacă o să-i vedeți la aceeași masă în jurul unei sticle de vin. Având în vedere invazia rusă din Ucraina, e firesc ca partidele să încerce să se definească drept „mai patriotice” decât celelalte și să încerce să identifice „trădătorii”, dar aceste scheme retorice nu sunt noi și în niciun caz nu le-am inventat noi”, a explicat Valeriu Turcan.

Potrivit expertului, în context electoral, subiectul are un impact redus, românii fiind concentrați pe problemele interne. „Simion este cunoscut pentru acțiunile sale anti-Voronin si pro-unioniste. E greu să crezi că este un pericol grav pentru Republica Moldova, mai grav, să-i spunem, decât pericolul rus din ţara vecină”, a mai explicat fostul consilier prezidențial.

„Pe de altă parte, este rațional ca autoritățile din Republica Moldova să ia măsuri astfel încât campania electorală din România să nu se mute dincolo de Prut. Acesta este sensul principal al prelungirii interdicției”, a mai punctat Valeriu Turcan.

Extremismul și amenințarea la adresa politicilor UE

Liderul AUR a lansat recent un nou atac la adresa Uniunii Europene, pe care a numit-o „noua Uniune Sovietică”, afirmând că o să îi oprească pe toți cei care „încearcă să impună noua ordine globală”. În context, șeful AUR a vorbit despre „o boală mondială”, care „funcționează fie prin marota numită corectitudine politică, fie prin cenzură, printr-o nouă dictatură” sau o nouă ideologie „neomarxistă, globalistă, soroșistă” și care „încearcă să ne aducă pe toți la același nivel”. Ultimele sondaje publicate arată o creștere a partidelor de tip extremist, lucru care ar putea afecta în mod automat direcția politicilor europene. În acest context, premierul Marcel Ciolacu a declarat că țara trebuie apărată de extremism, menționând totodată că nu dorește ca „România să fie un vasal al Federației Ruse” și a justificat posibila candidatură comună a PSD-PNL la europarlamentare ca pe o necesitate pentru a lupta contra forțelor radicale.