Cum se bat PSD şi ALDE în legea lobby-ului - portiţa pentru traficul de influenţă. Ironie: Pionerul legii, ajuns după gratii chiar pentru trafic de influenţă

PSD şi ALDE se bat în cine să dea legea lobby-ului.

Deşi liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu a anunţat din luna august că formaţiunea pe care o conduce va propune un proiect legislativ pentru reglementarea lobby-ului, PSD le-a luat-o înainte partenerilor de guvernare, lansând o Ordonanţă de urgenţă pe aceeaşi temă. În prezent, iniţiativele se blochează reciproc. Singura diferenţă dintre cele două proiecte? PSD lasă loc în mod direct pentru traficul de influenţă.

Proiectul de lege privind transparența în domeniul lobby-ului și al reprezentării intereselor a fost prezentat în primă lectură de deputatul Varujan Vosganian, pe 28 august 2018, în şedinţa conducerii centrale a ALDE. Surse din partid au anunţat atunci că iniţiativa urmează să fie înregistrată oficial în Parlament în cel mai scurt timp posibil. Cu toate acestea, pe 24 septembrie, mai exact cu două zile înainte ca parlamentarii ALDE să depună proiectul la Senat, PSD, prin Ministerul pentru mediul de Afaceri, a lansat în dezbatere publică o Ordonanţă de urgenţă aproximativ identică.

Singura diferenţă dintre cele două legi este, însă, esenţială: la articolul 7 din  capitolul Obligaţiilor de conduită ale legii, OUG-ul propus de Guvern restrânge posibilitatea demnitarilor de a întreprinde activităţi de lobby dar doar în domeniul lor de activitate, în vreme ce proiectul ALDE elimină orice posibilitate de lobby pentru demnitari. „Art. 7 (1) Pe perioada mandatului sau a funcţiei deţinute, reprezentantul public nu poate desfăşura activitatea de lobby, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, în domeniul său de activitate”, se arată în iniţiativa PSD. În paralel, articolul 7 al proiectului ALDE menţionează că „pe perioada mandatului sau a funcţiei deţinute, reprezentantul public nu poate desfăşura activitate de lobbyist în sensul prezentei legi”.

Deputatul USR Silviu Dehelean, membru al Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, a atras atenţia asupra articolului din OUG, explicând că precizarea „în domeniul său de activitate” permite traficul de influenţă prin metoda încrucişării.

„Dincolo de metodele deloc transparente ale Puterii, textul ordonanţei ridică serioase probleme în sine. În alte domenii, demnitarii statului român, încărcaţi cu funcţii, acces la informaţii şi putere de decizie, pot fi activi şi ca lobby-işti. Iar aici intervine experienţa Partidului Social Democrat: metoda încrucişării - folosită atunci când parlamentarii nu îşi puteau angaja apropiaţii la cabinet, dar îi puteau angaja pe apropiaţii colegului şi viceversa - va permite demnitarilor să practice lobby-ul în domeniul de activitate al colegului, în timp ce colegul de partid sau chiar de grup de interese se va revanşa într-un mod similar", a afirmat Dehelean.

Pionierul PSD al legii lobby-ului, condamnat pentru trafic de influenţă

Deşi există puţine state în Europa care au un cadru legal în domeniul lobby-ului, în România subiectul este în discuţie încă din 2010, atunci când deputatul PSD Constantin Niţă propunea legea privind organizarea activităţii de lobby. În mod ironic, Niţă a fost ulterior condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare pentru de trafic de influenţă, infracţiunea fiind realizată în perioada în care ocupa funcţia de ministru al Energiei.

Textul, tradus greşit din legea austriacă

Cu toate că necesitata unei reglementări în domeniu este recunoscută de mai multe părţi implicate, Asociaţia Registrului Român de Lobby (ARRL) critică modul în care proiectul a fost realizat, acuzând ambele partide de coaliţie de o traducere eronată a legii din Austria. Potrivit ARRL, actuala propunere legislativă exclude o largă categorie de entităţi care întreprind activităţi de lobby şi face referire la concepte care nu există în contextul românesc.

„Contextul actual este dat de faptul că, în timp ce proiectul de OUG se afla în transparenţă decizională, s-a depus în Parlament o propunere legislativă cu acelaşi conţinut. Credem că varianta corectă este aceea ca această propunere legislativă să îşi urmeze cursul dezbaterilor în comisiile de specialitate din Parlament. Consultarea tuturor părţilor implicate este cu atât mai importantă cu cât propunerea legislativă este o traducere pe alocuri greşită, pe alocuri inadecvată a legii austriece, care ea insăşi a atras chiar şi în Austria foarte multe critici de-a lungul timpului”, a declarat Laura Florea, preşedintele ARRL. 

Printre problemele identificate la legea propusă de PSD şi ALDE se mai numără şi conceptul de „societate de lobby”, în condiţiile în care, în România, nu există nici măcar un cod CAEN pentru lobby, dar şi procedura prevăzută de sistemul românesc. Mai exact, înregistrarea companiilor de lobby din Austria se face online, în vreme ce în România se va folosi „dosarul cu şină”.

„Faptul că propunerea legislativă şi respectiv proiectul de ordonanţă de urgenţă sunt traduceri pe alocuri greşite şi cel mai mult neadaptate la România, aduce deservicii majore tuturor: nu există claritate în terminologie, există referinţe greşite la articole, amenzile sunt excesive şi nejustificate, există obligaţia de devoalare a contractelor consultanţilor, care nu doar că în legea austriacă nu există, dar este şi neconstituţională în România, înregistrarea care în Austria este online, în România se va face pe bază de dosar depus la Registrul Comerţului, care urmează să gestioneze registrul de lobby”, se arată într-un comunicat de presă emis de ARRL.