Cum poate Klaus Iohannis să continue „războiul” cu Viorica Dăncilă, deşi CCR i-a dat dreptate premierului

0
0

Curtea Constituţională a României i-a dat dreptate premierului Viorica Dăncilă, constatând existenţa unui conflict juridic de natură constituţională în cazul refuzului lui Klaus Iohannis de a accepta revocările lui Paul Stănescu şi Lucian Şova. Preşedintele poate, însă, să continue jocul.

Curtea Constituţională a României s-a pronunţat, miercuri, în favoarea premierului Viorica Dăncilă, constatând că refuzul lui Klaus Iohannis de a accepta revocările din funcţiile de ministru al Transporturilor, a lui Lucian Şova, şi din cea de ministru al  Dezvoltării, a lui Paul Stănescu, reprezintă un conflict juridic de natură constituţională.

„Curtea a admis cererea formulată de prim-ministrul României şi a constatat existenţa conflictului juridic de natură constituţională între Preşedintele României, pe de o parte, şi Guvern, reprezentat de prim-ministru, pe de altă parte, generat de refuzul Preşedintelui României de a emite decretele de revocare din funcţie a doi miniştri şi/sau de a emite decretele de constatare a vacantării funcţiilor de ministru ca urmare a demisiilor celor doi miniştri”, se arată în comunicatul de presă emis de CCR.

Ca urmare a deciziei judecătorilor constituţionali, şeful statului este obligat „să emită de îndată” decretele de constatare a vacantării celor două funcţii, deci să accepte demisia lui Paul Stănescu şi a lui Lucian Şova. Motivul? Numai în felul acesta procedura de a propune noi nume la conducerea celor două ministere poate fi finalizată. Mai mult, CCR îl somează pe Klaus Iohannis să motiveze decizia de a refuza primele propuneri ale premierului: pe Ilan Laufer pentru Ministerul Dezvoltării şi pe Lia Olguţa Vasilescu pentru Ministerul Transporturilor. 

Conflictul poate continua, cu „acordul” CCR

Cu toate acestea, conflictul dintre cele două Palate este departe de a se fi terminat, comunicatul de presă al CCR lăsând în continuare loc de manevră pentru ambele tabere. Mai exact, decizia de miercuri a Curţii a tranşat doar prima parte a primei proceduri, în care Şova şi Stănescu au fost revocaţi, iar în locul lor au fost propuşi Olguţa Vasilescu şi Ilan Laufer. Finalul primei proceduri încă nu a fost parcurs: preşedintele trebuie să explice de ce i-a refuzat pe Vasilescu şi Laufer.

Cât priveşte cea dea doua procedură - care cuprinde a doua serie de propuneri venite de la Viorica Dăncilă, adică pe Mircea Drăghici la Transporturi şi, din nou, pe Lia Olguţa Vasilescu la Dezvoltare – din comunicatul CCR nu rezultă dacă judecătorii s-au aplecat şi asupra ei.

Astfel, preşedintele Klaus Iohannis poate continua războiul cu Viorica Dăncilă, semnând decretele de revocare, şi prezentând motivele pentru care i-a refuzat pe Vasilescu şi Laufer, dar ignorând în continuare noile numiri. Motivul pe care îl poate invoca şeful statului este faptul că prim-ministrul nu a aşteptat argumentarea sa înainte de a face două noi propuneri la Dezvoltare şi Transporturi. În cazul acesta, Guvernul ar putea ataca din nou la CCR acţiunea preşedintelui, urmând ca situaţia să rămână incertă până la o nouă decizie a judecătorilor constituţionali.

Cum a motivat Iohannis refuzul celor două revocări

Consilierul prezidenţial Mihaela Ciochină a fost cea care l-a reprezentat pe Klaus Iohannis şi care le-a explicat judecătorilor CCR că un ministru poate să îşi exercite pe deplin funcţia până la publicarea decretului de încetare a mandatului în Monitorul Oficial, motiv pentru care şeful statului nu produce, prin refuzul său, niciun fel de blocaj instituţional. Totodată, aceasta a susţinut că blocajul creat de lipsa unor propuneri de interimari a putut fi evitat tocmai prin lăsarea în funcţie a actualilor şefi de Ministere, mai ales în contextul în care Klaus Iohannis nu a refuzat să emită un decret de încetare a funcţiilor, ci doar a spus că va analiza situaţia. În plus, Ciochină susţine că Viorica Dăncilă ar fi fost obligată să îl consulte pe preşedinte în privinţa numirilor, un simplu telefon prin care îl „interoga” cu privire la perioada numirilor neputând fi considerate „consultări”.

„În lipsa unei propuneri din partea prim-ministrului de natură să asigure interimatul până la soluţionarea propunerilor de numire, continuarea exercitării funcţiei de ministru de către demisionari reprezintă tocmai soluţia pentru evitarea blocajului instituţional, o soluţie care este prevăzută chiar de Constituţie”, a argumentat Ciochină, potrivit G4media.

Toni Greblă a pledat în faţa foştilor colegi

Fostul judecător CCR Toni Greblă a fost cel care a reprezentat Guvernul şi, implicit, pe premierul Viorica Dăncilă, invocând în motivare nu doar subiectivism din partea preşedintelui Klaus Iohannis, ci şi „o lipsă de obiect” a analizei cerute de şeful statului, din moment ce acesta era obligat să accepte al doilea val de propuneri, deci neavând ce să mai analizeze.

„Ar însemna ca o persoană care a fost propusă ministru pentru un anume minister concret, care are atribuţii concrete, responsabilităţi concrete, o dată refuzat de preşedinte pentru că l-a considerat nepotrivit, să nu mai poată niciodată ocupa nicio funcţie de ministru în alt minister pentru care, probabil, tot subiectiv, ar putea să fie persoana respectivă apreciată ca fiind foarte bună, foarte potrivită. Prin urmare, preşedintele nu poate să interzică unei persoane să ocupe sine die un post de ministru pentru simplul fapt că a fost refuzat o dată a ocupa o anume funcţie de ministru”, a spus Toni Greblă.

Politică


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri