Cum prevenim dezinformarea în pragul de alegerilor ANALIZĂ

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Specialiştii atrag atenția cǎ, în contextul celor patru rânduri de alegeri şi al situației externe de securitate, partidele ar trebui să își îndrepte resursele financiare către combaterea dezinformǎrii.

Specialiștii atrag atenția asupra mai multor măsuri necesare FOTO Shutterstock
Specialiștii atrag atenția asupra mai multor măsuri necesare FOTO Shutterstock

În timp ce experții arată că pericolul dezinformării se agravează pe măsura evoluțiilor din domeniul tehnologic, coordonatorii campaniilor electorale dau din umeri, afirmând că metoda principală de combatere este capacitatea oamenilor de a discerne.

Cu privire la problema dezinformării, a fost atrasă atenția în mai multe rânduri și la nivel european, acolo unde au existat mai multe semnale de alarmă cu privire la implicarea unor actori externi.

În pragul campaniilor pentru patru șiruri de alegeri, în România, liderii principalelor partide aflate la guvernare nu par să fi găsit încă soluțiile pentru combaterea dezinformǎrii. Mihai Tudose (PSD), liderul de campanie pentru europarlamentare, a explicat că soluția este concentrarea pe comunicarea proprie a partidului.

„Nu ai ce să faci. Dacă te apuci să răspunzi la fiecare să spui că nu este adevărat, rămâi blocat în chestia asta. Vom duce campania noastră, explicăm ce facem noi și lăsăm lumea să discearnă“, a afirmat eurodeputatul.

Coordonatorul campaniei pentru locale al liberalilor, Florin Roman, a explicat că în cadrul partidului este o echipă care tratează problema dezinformărilor pe internet.

Ce spun specialiștii

Profesorul Dumitru Borțun a punctat că sunt importante și documentarea electoratului, dar şi o atenție sporită și către sursa informațiilor, „pentru că s-ar putea să fie din echipa adversă, și atunci este clar că are un conținut de denigrare“.

„Trebuie văzut dacă datele se potrivesc între ele, că de multe ori se întâmplă să existe contradicții și oamenii nu observă. Sunt mesaje contradictorii“, a mai punctat Dumitru Borțun, arătând că pericolul cel mai mare este la alegerile parlamentare, acolo unde votul este pe liste de partide. „La prezidențiale este altceva, cunoști omul, îl vezi, îl auzi ce spune, cum pune problema, cum se comportă, cum arată, sunt mai multe lucruri care te ajută să îți faci o impresie cât mai corectă, apropiată de realitate. Pe persoană fizică este mai greu să dezinformezi, pentru că sunt niște date biografice ale omului respectiv, știi despre ce este vorba, poți să verifici. Aici, marja manipulării este mai mică, dar la partide este enorm de mare“, a mai explicat expertul.

Specialistul susține cǎ, pentru combaterea fenomenului, partidele ar trebui sǎ aloce resurse financiare. „În cadrul staffului electoral, aș face o echipă specială care să dea tot timpul replici, să dezamorseze știrile false“, atrăgând atenția că metoda dezmințirii informațiilor false „este cu două tăișuri“. „De multe ori, aduci la cunoștință o chestie pe care cititorul nu o știa sau nu auzise, însă aude cu ocazia dezmințirii, dar este preferabil să dezminți decât să taci ca mortul în păpușoi și să îl faci pe cititor să creadă că este ceva adevărat“, susține Dumitru Borțun.

Analistul politic Radu Delicote a atras atenția că „se pot pierde și câștiga alegeri dintr-un fake news sau un deepfake executat strategic“, precizând că efectul dezinformărilor stă și în informarea electoratului. „Însă, să fim realiști, nu avem acest exercițiu în cotidianul accesului la informații. Doi la mână, statistic, cetățenii țărilor Europei Centrale și de Est verifică undeva la 20% știrile atunci când le citesc. Deci suntem supuși la acest pericol din plin, concret și fără echivoc“, a explicat analistul.

„Cea mai utilă unealtă folosită azi sunt profilurile false care răspândesc comentarii copiate menite să păcălească algoritmii. Social media astăzi, așa cum este construită, este foarte acidă, este foarte predispusă la fake news, dezinformare și scoate un singur lucru la iveală: emoțiile utilizatorului, egoul acestuia. Or, în acest context, deja vedem o rețetă foarte frumoasă, cu ghilimelele de rigoare, a unei arme căreia, dacă îi cunoști șuruburile și piulițele, devine o armă foarte periculoasă. Suntem într-o campanie continuă, perpetuă. Consumatorul media este expus constant la mesaje politice, agenda politică a devenit agenda publică și viceversa. Deci, pe scurt, nu suntem vulnerabili doar în campanie, suntem vulnerabili constant, în lipsa unor mecanisme“, a mai explicat Delicote.

Potrivit expertului, principala cale de acțiune a actualilor lideri politici trebuie să se concentreze pe reglementare. „Să lucreze la un pachet legislativ care să ajute la dezvoltarea unor instrumente de monitorizare eficiente, bune și sănătoase este prima soluție. Dar cu o floare nu se va face primăvară, iar această primăvară în social media mai are cale lungă până să apară constant și să aibă efecte pozitive. Momentan, avem doar idei și mecanisme reactive la situația de fapt, nicidecum proactive. Rețelele de social media vor promova și provoca orice tip de informație atât timp cât vor încasa din acestea, iar creatorii de conținut doar se urcă pe acest val“, a mai punctat analistul.

Fostul consilier prezidențial Valeriu Turcan a explicat că principalele căi de acțiune împotriva dezinformării constau în Educarea partidelor „să răspundă profesionist când se confruntă cu așa ceva și consolidand presă clasică, marile instituții de presă, care exercită verificarea informațiilor din mai multe surse”.

Cel mai mare inamic al presei este social media, acolo unde verificarea informațiilor nu este practicată niciodată și unde toți activiștii, politici sau de altă natură, se prezintă drept jurnaliști. Social media asigura și terenul ideal pentru contagiunea dezinformării. A venit momentul că presă să își reclame locul din societate pierdut în ultimii ani. Poate și partidele ar merită să accepte că este de preferat să te confrunți cu jurnaliști reali, cu nume, buletin și adresa, care pot uneori greși, dar care verifică informațiile, decât cu o pleiadă de platforme și identități online care îți pot face surprize de nebănuit când te aștepți mai puțin”, a mai punctat fostul consilier prezidențial, arătând că prezența dezinformării este dată de miza unui scrutin. „Cu cât crește miza unui scrutin, cu atât vor fi băgați mai mulți bani în dezinformare. Alegerile prezidențiale și cele parlamentare vor fi punctul culminant sl dezinformării în 2024 cel puțin”, a concluzionat Valeriu Turcan.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite