Cum a rescris Dragnea declaraţia războinică dată de Tăriceanu la adresa ambasadorului SUA la Chişinău

PSD nu a fost de acord cu forma declaraţiei lui Călin Popescu Tăriceanu FOTO Arhiva Adevărul

Senatul a adoptat o declaraţie în replică la afirmaţiile ambasadorului SUA din Republica Moldova, dar nu în forma radicală propusă de preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu, ci într-una conformă cu poziţia Ambasadei SUA la Bucureşti. Cel care a cerut ca declaraţia lui Tăriceanu să fie rescrisă a fost chiar preşedintele PSD Liviu Dragnea.

Cu 49 de voturi „pentru“, o abţinere şi doar un vot „împotrivă“, Senatul a adoptat o declaraţie referitoare la afirmaţiile controversate făcute la Chişinău de către ambasadorul SUA  James Pettit, care a spus că „Republica Moldova nu e România“. 

În replică, preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a pregătit un text foarte dur la adresa Ambasadei SUA pe care intenţiona să-l trimită din partea Senatului României către preşedintele Barack Obama, către Departamentul de stat al SUA şi către Senatul american. Tăriceanu chiar cerea „un răspuns lămuritor în legătură cu declaraţiile ambasadorului SUA la Chişinău, James Pettit“. 

În cele din urmă, Senatul a adoptat, astăzi, o declaraţie, dar într-o formă mult mai blândă, foarte asemănătoare cu explicaţiile Ambasadei SUA la Bucureşti. Cel care nu a fost de acord cu forma propusă de Călin Popescu Tăriceanu a fost chiar preşedintele PSD Liviu Dragnea, care le-a cerut senatorilor PSD să reformuleze declaraţia, potrivit unor surse din PSD. În prima şedinţa a grupului senatorial al PSD, Dragnea le-a spus social-democraţilor să amâne adoptarea declaraţiei, care ar fi trebuit să fie votată în prima săptămână din septembrie, atunci când parlamentarii s-au întors la lucru. 

În proiectul de declaraţie adoptat astăzi de Senat şi agreat de Dragnea nu se face nicio referire la unire, ci doar la dorinţa României ca Republica Moldova să devină membră UE. „Subliniem faptul că integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă un punct cardinal al politicii externe a României, încă de la declararea independenţei Republicii Moldova, aspect care reiese chiar din ultimul paragraf al Declaraţiei adoptate de Guvernul României la 27 august 1991. Aceste declaraţii nu pot împieta asupra voinţei suverane a cetăţenilor celor două state privind viitorul lor comun în Uniunea Europeană şi nici asupra chestiunii identităţii naţionale româneşti comună pe ambele maluri ale Prutului, ce nu poate fi interpretată sau rescrisă de altcineva“, se arată în  declaraţia adoptată de Senat. 

Dragnea, împotriva lui Tăriceanu în războiul cu SUA

Tăriceanu a interpretat declaraţia ambasadorului SUA la Chişinău drept un semn că SUA s-ar opune unirii Republicii Moldova cu România.  „Din punctul de vedere al dreptului internaţional, România a fost primul stat care a recunoscut şi recunoaşte în continuare fără rezerve statalitatea, suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova. Această stare de fapt nu va putea să împiedice vreodată libera manifestare a aspiraţiilor majorităţii cetăţenilor României şi Republicii Moldova spre unire. Or, declaraţia ambasadorului american lasă să se înţeleagă foarte limpede că SUA nu este favorabilă şi descurajează acum şi în viitor revenirea Basarabiei la ţara-mamă”, se arăta în forma propusă de Tăriceanu.

Mai mult decât atât, în varianta rescrisă de PSD, Senatul a adoptat o declaraţie în care doar arată că declaraţiile ambasadorului SUA au fost primite „cu surprindere, îngrijorare şi cu o mare doză de insatisfacţie de către opinia publică din România“, dar că nu afectează în niciun fel relaţia cu SUA. „Susţinem că aceste declaraţii nu pot şi nu vor afecta parteneriatul strategic al României cu SUA şi nu vor schimba coordonatele politicii externe a României cu privire la Republica Moldova“, se arată în declaraţie.

Tăriceanu a dorit ca Senatul să transmită partenerilor americani o poziţie mult mai tranşantă. „Senatul României respinge fără echivoc ca neavenite declaraţiile ambasadorului SUA la Chişinău, indiferent dacă acestea reprezintă o opinie personală sau poziţia oficială a Guvernului sau Senatului SUA”, se arată în finalul textului lui Tăriceanu. 

Declaraţia adoptată de Senat este conformă cu reacţia Ambasadei SUA la Bucureşti, care a arătat că voinţa populaţiei este de integrare a Republicii Moldova în UE, fapt sprijinit şi de România. „Statele Unite sprijină de multă vreme suveranitatea Republicii Moldova şi integritatea să teritorială. SUA salută România pentru leadership-ul de care a dat dovadă continuu şi pentru abordarea colaborativă în sprijinul dezvoltării democratice a Republicii Moldova, al eforturilor sale de reforma şi al continuării procesului de integrare a să în UE, în conformitate cu aspiraţiile populaţiei din Moldova”, au afirmat reprezentanţii Ambasadei SUA.

 Cu ocazia sarbătoririi a 25 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, ambasadorul SUA la Chişinău, James Pettit, a respins, într-un interviu acordat postului public de televiziune, ideea unei eventuale uniri a Republicii Moldova cu România. „Moldova trebuie să rămână un stat suveran şi independent în cadrul unor graniţe sigure.  Moldova nu este România, Moldova îşi are propria să istorie şi propriile provocări, printre care este faptul că Moldova este o ţara multietnica cu oameni care vorbesc limbi diferite şi desigur, mai este şi problemă transnistreană, care nici măcar nu este sub controlul guvernului central, dar care are nevoie de un stătut special, dar un stătut special în cadrul Republicii Moldova“, a declarat James Pettit.