Culisele luptei pentru putere din 2024
0Votǎm în aceeaşi zi primarii si europarlamentarii. PSD si PNL, candidați comuni pentru PE, presedintele ales în septembrie, la solicitarea social-democraților, fără a fi dată și o validare a conducerii lărgite a liberalilor.
Înțelegerea PSD-PNL pentru organizarea la pachet a alegerilor locale și europarlamentare a fost parafată după luni de discuții, inclusiv cu o listă comună în Parlamentul European, însă nu fără tensiuni în ambele formațiuni.
PSD și PNL au avut mai multe runde de întâlniri miercuri, pentru a pune la punct detaliile despre comasarea alegerilor europarlamentare cu locale. Încă de miercuri dimineață, doi lideri ai Coaliției, Mihai Tudose (coordonatorul campaniei PSD la europarlamentare) și Rareș Bogdan (liderul delegației PNL în PE) au prezentat un sondaj venit târziu în noapte, care arăta că peste 50% dintre români vor o comasare a alegerilor, iar 66% s-au pronunțat pentru o continuare a guvernării de către Coaliție.
Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au avut o discuție și cu președintele Klaus Iohannis, înainte de a fi dată decizia oficială privind comasarea. La PSD, majoritatea șefilor de CJ și de organizații județene s-au reunit în biroului șefului interimar al camerei Deputaților, Alfred Simonis, pentru a sta de vorbă cu Marcel Ciolacu, Paul Stănescu, Sorin Grindeanu și Mihai Tudose. Tot la acest birou au venit la ora 15.00 și liberalii, pentru a doua rundă de discuții, înainte de discuția finală de la 18.00.
În Biroul Politic Național al PNL a fost un vot covârșitor pentru comasare și liste comune. Critici față de înțelegerea cu PSD pentru listă comună au avut liberali ca Ilie Bolojan și Robert Sighiartău. Bolojan a precizat că este o „eroare politică” lista comună, care nu va avantaja nici PNL, nici PSD, în timp ce Sighiartău a cerut un vot împotrivă. În schimb, lideri ca Gheorghe Falcă, Cristian Bușoi sau Vasile Blaga, dar și un nou venit ca Varujan Vosganian, au fost pentru comasare. De altfel, printre cei șase care s-au opus listei comune au fost Sighiartău, Bolojan și Ioan Turc, primarul de la Bistrița-Năsăud.
Nu au lipsit nici exprimările colorate. Cristian Buican, lider al PNL Vâlcea, a susținut că dacă „tot se prostituează” partidul, să o facă până la capăt, adică să fie înțelegeri și la nivel local cu PSD. Întrebat după ședință despre declarația din ședință, Buican a tăcut, fără a nega. Ceea ce nu a discutat Ciucă și echipa de conducere restrânsă, adică prim-vicepreședinții și secretarul general, a fost calendarul complet, adică inclusiv acceptarea prezidențialelor în luna septembrie.
La PSD, conducerea a votat tot cu majoritate covârșitoare listele comune și comasarea din 9 iunie, iar Ciolacu a propus, iar ceilalți au fost de acord, alegeri la termen pentru parlamentare, în decembrie, însă prezidențialele ar urma să fie mai devreme, adică pe 8 septembrie (primul tur) și 22 septembrie (turul al II-lea). Ciolacu a recunoscut și în conferința de presă că vrea varianta 8-22 septembrie pentru prezidențiale. „Calendarul, inclusiv pentru luna septembrie, a fost discutat în Coaliție”, a subliniat Ciolacu.
În schimb, Nicolae Ciucă a fost prins la mijloc în ceea ce privește acceptarea propunerii PSD pentru prezidențiale, fără un mandat prealabil dat de conducere.
„În BPN am obținut mandat doar pentru comasarea alegerilor europarlamentare, locale și listă comună. Nu am discutat despre calendarul desfășiurării alegerilor prezidențiale și generale. Am discutat cu domnul premier, au luat o decizie în acest sens. După ce finalizăm toate etapele acestea pregătitoare, în momentul când vor fi gata să emită o OUG sau o HG privind calendarul alegerilor, cu certitudine vom avea o întâlnire la nivelul BPN-ului și vom lua o decizie”, a afirmat Nicolae Ciucă, întrebat dacă le-a spus colegilor liberali despre prezidențiale în ședința de BPN.
Campania în teritoriu
Încă există o teamă atât la nivel de PSD, cât și la PNL, în ceea ce privește comportamentul din campanie, adică posibilitatea ajungerii la atacuri între candidații la locale, în timp ce la nivel de județ formațiunile merg împreună. „Sper să fie un pact al bunului-simț” a precizat Gheorghe Falcă, vicepreședinte PNL, întrebat dacă ar trebui încheiat un pact de neagresiune.
Sunt județe unde liberalii și social-democrații nu se înțeleg deloc, iar asemenea cazuri sunt în Giurgiu, Iași, Gorj sau Maramureș. De altfel, surse politice au și precizat că liderii PSD care speră să recâștige șefii de CJ sau primării importante nu sunt mulțumiți de listă comună la Parlamentul European. Unul dintre liderii care în ședințele cu ușile închise și-a exprimat nemulțumirea e Gabriel Zetea, care în 2020 a pierdut mandatul de șef al CJ Maramureș în fața lui Ionel Bogdan.
Împărțirea mandatelor încă dă bătăi de cap
Modul de împărțire a locurilor eligibile dă bătăi de cap Coaliției, pentru că fiecare vrea să aibă un număr cât mai mare de politicieni care să poată intra în Parlamentul European. După ce inițial liberalii au cerut 50%-50% pe liste, PNL a început să facă un pas în spate. „Este vorba de nivelul de reprezentativitate în funcție de rezultatele pe care le avem fiecare dintre noi”, a afirmat Ciucă. În timp ce PSD are o forță parlamentară de circa 30%, PNL a ajuns să aibă o pondere de 22% în Parlament. PSD are aproximativ 1.400 de primari, în timp ce liberalii circa 1.250 de primari.
Surse social-democrate au precizat că raportul va fi de minimum trei euroaleși PSD la doi PNL, însă distribuirea pe locuri va avea loc ulterior. Într-un scenariu pesimist, PSD ar urma să aibă zece eurodeputați, iar PNL șapte, în timp ce într-un scenariu favorabil, cu tot cu redistribuire ar ajunge la 20-21 de mandate, din care 12-13 PSD, iar PNL 8.
Factorul prezență
Unul din argumentele folosite și valide ale Coaliției pentru comasare alegerilor este cel legat de prezență. În afară de europarlamentarele din 2019, când a fost și un referendum pentru justiție și o mobilizare anti-Dragnea, fiind o prezență de 49,02%, la alegerile pentru Parlamentul European numărul celor care au mers la urne a oscilat în jurul a 30%. În 2014, prezența a fost de 32,16%, în 2009 a fost o prezență de 27,67%, iar la primul testul electoral pentru europarlamentare procentul a fost de 29,47%. În schimb, la localele din 2020, încă în plină pandemie, prezența a fost de 46.62%, dar în 2016 a fost o prezență de 48,17%. În schimb, la localele din 2012, prezența a fost de 56,26%, iar în 2008 la urne au mers 48,81% dintre votanți. Așadar, numărul celor care și-au exprimat opțiunea de vot a fost mai mereu spre 50% la acest tip de alegeri, unde există mobilizare masivă începând de jos, de la consilieri locali și primari, care au în primul rând un interes direct, alegerea lor, spre deosebire de europarlamentare, unde un număr limitat de oameni, 33 în acest caz, iau drumul Bruxelles-ului și Strasbourg-ului.
Asigurarea scaunului
„Adevărul” a stat de vorbă și cu un analist politic privind efectele pe care le va avea comasarea alegerilor, atât pentru cetățeanul de rând, dar și pentru partide. „Organizarea mai multor tipuri de alegeri în aceeași zi nu se află printre prioritățile românilor. Sondajele arată că nivelul de trai, creșterea prețurilor și politica inflaționistă a Guvernului reprezintă grijile principale ale românilor. Aceste probleme nu dispar în funcție de organizarea alegerilor. Comasarea va aduce un plus de prezență, dar în același timp vulnerabilizează primarii în funcție, din localități medii și mici, care ar putea fi afectați de valul AUR, care e interesat de europarlamentare. Asta ar putea ajuta candidații mai puțini cunoscuți ai Opoziției populiste”, atrage atenția analistul politic George Rîpă, arătând mai ales spre zona listelor închise, cum e cazul consiliilor județene și consiliilor locale, unde votul e tot pentru partide, nu pentru anumite personaje politice.
Pe de altă parte, chestionat cine ar putea fi avantajat, acesta a afirmat: „Împreună sau separat, scorul celor două partide ale Coaliției, ar fi în mare măsură același. Cei avantajați sunt însă oamenii de la vârful celor două partide, care prin această alianță vor ascunde scorul real al partidului pe care îl conduc. În plus, chiar în condițiile în care Coaliția ar obține un scor sub așteptări, sub 50%, liderii celor două partide vor putea clama victoria la sfârșitul zilei”.
Se încarcă comentariile...
