Culise. Cum a pus Coaliția cruce alegerilor anticipate
0Kelemen Hunor a recunoscut faptul că el a venit cu ideea anticipatelor, dar s-a lovit de refuzul PNL și al lui Iohannis. Potrivit surselor „Adevărul”, liberalii au cumpănit soluția unor asemenea alegeri, însă scenariile arătau că țara ar fi intrat într-o criză cel puțin câteva luni.
„Într-adevăr, eu am propus această soluţie (n.r. - a anticipatelor). Nu mai este fezabilă soluţia, fiindcă nu există o înţelegere, un consens, şi aici sunt câţiva actori fără de care nu se poate ajunge la anticipate. În primul rând, majoritatea şi apoi preşedintele republicii”, a declarat Kelemen Hunor. Întrebat dacă preşedintele Klaus Iohannis a dorit anticipate, liderul maghiar a explicat că a înţeles de la liberali că şeful statului a respins ideea. „Eu nu am vorbit cu preşedintele, dar de la liberali am înţeles că nu”, a spus Kelemen Hunor. Potrivit discuțiilor purtate, unii liberalii erau de acord, alții nu.
Conforma informațiilor „Adevărul” de la vârful PNL, foarte puțini liberali vedeau cu ochi buni varianta alegerilor în următoarele luni, în condițiile în care acest partid a evitat să organizeze și parțialele pentru locale, din rațiuni tot electorale. Potrivit vicepremierului UDMR, PSD era de acord cu anticipatele, Kelemen Hunor nedând detalii privind poziționarea social-democraților. Însă surse social-democrate au precizat pentru „Adevărul” că PSD era de acord cu anticipatele pentru că social-democrații gândeau că înainte de a prelua ei guvernarea, partidul și-ar fi păstrat un 30-32%. Odată cu conducerea Executivului, partidul se va eroda.
Motivele opoziției PNL
În primul rând, primii pași pentru anticipate ar fi trebuit să fie făcuți din luna mai, din prag de rotativă. Potrivit liberalilor, declanșarea întregului proces ar fi pus în pericol PNRR-ul, în condițiile în care oricum Coaliția nu a rezolvat problematica pensiilor speciale, nici nu a început analiza pe legea pensiilor publice, apoi urmează marele test al legii salarizării, într-o țară unde la stat sunt aproape 1,3 milioane de angajați.
Iar indiferent de culisele negocierilor și ce înțelegeri făceau partidele, instituțiile financiare externe ar fi „penalizat” România, prin împrumuturi mai mari și chiar o eventuală scădere a ratingului de țară, dacă criza se prelungea, iar premisele cam acestea erau, pentru că până la testul electoral ar fi trecut 6-7 luni.
Potrivit unei decizii a CCR din 2020, chiar dacă două guverne nu ar primi votul de încredere, dizolvarea forului legiuitor și declanșarea anticipatelor implicit trebuie să fie rezultatul unor negocieri și înțelegeri politice în care să fie implicate toate entitățile parlamentare și să reflecte voința comună a celor care au obținut voturile cetățenilor în urma sufragiului electoral. Iar în acest moment intervine neîncrederea. O parte dintre aleși nu vor dori să fie lăsați pe dinafară în scenariul anticipatelor, pentru că poate nu ar mai prinde locuri pe liste sau partidele lor ar putea fi dezavantajate de momentul electoral. Prin urmare, există riscul ca a doua echipă guvernamentală cu care s-ar veni să primească votul de încredere și să dea calculele peste cap.
Anticipatele, dacă ar fi fost declanșate în mai, ar fi ajuns să fie exact în prag de iarnă, când începeau iar discuțiile pe teme importante ca energia și noul buget. Un buget care e aferent lui 2024, an când sunt mai multe rânduri de alegeri.
Se încarcă comentariile...
