CSAT i-a refuzat paza lui C. V. Tudor

Avalansa de cereri de protectie din partea demnitarilor fosti si actuali

Ioan Talpes, consilierul prezidential in chestiuni de Aparare, a declarat ca, in sedinta sa de ieri, CSAT a respins cererea formulata de liderul PRM ca SPP sa-i asigure paza - bodyguarzi si masina. Talpes a spus ca liderul PRM si-a motivat cererea spunand ca primeste multe amenintari si ar putea fi atacat. "Costa foarte mult", a spus Talpes, explicand ca paza SPP nu inseamna doar ofiteri de protectie si masina, ci un intreg sistem. CSAT a primit inca 20 de astfel de cereri din partea unor demnitari si a considerat ca, aproband solicitarea lui Corneliu Vadim Tudor, ar crea un precedent. In luna februarie, CSAT a retras paza acordata pe durata mandatului unor lideri ai PD si PNTCD, Ion Diaconescu, Radu Vasile si Petre Roman. Lor li s-au retras garzile de corp si masinile, intrucat SPP nu-si permite cheltuieli suplimentare. Termenele legale pentru paza celor trei - un fost premier si doi fosti presedinti ai Senatului si Camerei Deputatilor - au expirat la inceputul acestui an. Liderul PRM se simte incontinuu amenintat Liderul peremist Corneliu Vadim Tudor a cerut, pe 13 februarie 2002, Biroului Permanent al Senatului, sa primeasca protectie din partea SPP, invocand amenintari la adresa sa si a familiei. C.V. Tudor nu a precizat, in scrisoarea trimisa conducerii Senatului, cine si de ce l-a amenintat. Lipsa oricaror detalii nu i-a deranjat pe mai-marii Senatului, care au apreciat ca presedintele peremist are dreptul la paza din partea SPP. Membrii Biroului Permanent al acestei Camere au trimis cererea catre CSAT, singura institutie abilitata sa ia o decizie pe aceasta tema. Totusi, lui Vadim Tudor nu i s-a dat satisfactie pana la capat, pentru ca cerea desemnarea unui ofiter SPP de la Senat, lucru cu care Biroul Permanent nu a fost de acord, pentru ca viitorul protector al lui C.V. Tudor urma sa fie stabilit de catre conducerea Serviciului de Protectie si Paza. Presedintele PRM a mai primit protectie de la SPP in mai 1997, tot la cererea sa si tot in baza unei decizii a CSAT. SPP si-a retras reprezentantii din preajma lui Vadim Tudor in ianuarie 1998, cand CSAT a stabilit, pe baza informatiilor de la serviciile specializate, ca nu exista factori de risc care sa puna in pericol securitatea lui C.V. Tudor si a familiei sale. Cheltuielile pentru protectia unui demnitar: minimum 14 milioane de lei Serviciul de Protectie si Paza este organul de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale, specializat in asigurarea protectiei demnitarilor romani, a demnitarilor straini pe timpul sederii lor in Romania, a familiilor acestora, precum si in asigurarea pazei sediilor de lucru si a resedintelor acestora, se spune in Legea 191/1998 privind organizarea si functionarea SPP. Legea precizeaza ca asigurarea pazei obiectivelor amintite se face "potrivit hotararilor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii". Prin reglementari specifice, beneficiaza de paza, din partea SPP, presedintele Romaniei, fostii sefi de stat, premierul, presedintii si vicepresedintii Camerelor. Prin decizia CSAT, de acum cativa ani, s-a stabilit ca pot beneficia de protectie si alte persoane publice, la cererea acestora. Astfel, ministrii au si ei dreptul la insotitor, dar numai daca premierul solicita acest lucru pentru ei. Au cate un ofiter pe langa ei Mircea Geoana, Rodica Stanoiu, Dan Ioan Popescu, Miron Mitrea, Dan Matei Agathon. In afara de ministri, mai pot beneficia de protectie si consilierii prezidentiali, insa numai Ioan Talpes a solicitat acest lucru. Fostii premieri si presedintii Camerelor beneficiaza de insotitor pe o perioada de 2 si, respectiv, 1 an de la incetarea mandatului. Si alte persoane publice s-au mai adresat CSAT, singurul abilitat sa decida asupra necesitatii protectiei unui demnitar. In categoria "si altii" intra prefectul Capitalei, Gabriel Oprea, primarul general Traian Basescu si presedintele OSCE, Adrian Severin. In general, pe langa un demnitar lucreaza doi ofiteri SPP, deoarece isi desfasoara activitatea in ture, ceea ce face ca, pe luna, costurile sa se ridice la 14 milioane, reprezentand doua salarii medii ale ofiterilor, la care se mai adauga si cheltuielile legate de masina pusa la dispozitie si soferul acesteia.