Analiză Criza politică 2026 vs. precedentele Orban și Cîțu. De ce Ilie Bolojan nu mai are luxul timpului și ce rol va juca Nicușor Dan
0România trece, din nou, printr-o criză politică la nivel guvernamental. Istoria recentă arată însă că luptele de putere au avut ca scop înlăturarea unor lideri din fruntea partidelor aflate la putere. Surse din interiorul PSD au declarat pentru Adevărul că această situație nu va dura și social democrații sunt dispuși să depună o moțiune de cenzură chiar și săptămâna viitoare. Tot cu o moțiune a fost îndepărtat de la guvernare și guvernul condus de Viorica Dăncilă.
Cel mai vehiculat scenariu pentru perioada următoare este depunerea de către PSD a unei moțiuni de cenzură. Opoziția nu este însă la fel de unită ca în octombrie 2019 când, cu USR și PNL în opoziție și grupul minorităților de partea trecerii moțiunii, votul a fost majoritar pentru o nouă coaliție de guvernare.
Cât de strânse sunt luptele pentru o majoritate în Parlament
PSD are nevoie pentru a depune o moțiune de cel puțin o pătrime dintre senatori și deputați. Având în vedere că Ilie Bolojan a anunțat că nu îți va prezenta demisia și a obținut și astăzi susținerea PNL, următorul pas rămâne un guvern interimar care va putea rămâne în funcție 45 de zile.
România a avut în septembrie 2021 un astfel de impas când un conflict cu premierul de atunci Florin Cîțu a dus la retragerea USR-PLUS de la guvernare. Conflictul a pornit de la demiterea Ministrului Sănătății de la vremea respectivă, Vlad Voiculescu.
Atunci, proiectele pentru administrațiile locale erau prioritare pentru Florin Cîțu. Programul „Anghel Saligny”, a reprezentat un moment în care USR şi PNL nu au ajuns la un consens. În situaţia actuală reforma companiilor de stat este principalul reproş pe care PSD îl aduce partenerilor de guvernare, pe lângă măsurile de austeritate luate de la preluarea mandatelor.
„Nu-mi dau jos propriul Guvern. Hai să așteptăm până dimineață. Să vedem documentele. Răul pentru România a fost deja făcut: s-au asociat cu AUR”, a comentat în 2021 premierul Florin Cîțu după anunțul USR-PLUS.
Guvernul Orban şi votul de neîncredere
O situaţie care poate să rezulte din consultarea Parlamentului are precedent în România. Rolul preşedintelui este însă esenţial. În februarie 2020 guvernul Orban a fost demis prin votul de neîncredere a 261 de parlamentari. La data de 6 februarie 2020, Orban a fost iar propus de către Klaus Iohannis pentru funcția de premier. Situaţie care s-ar putea repeta dacă Nicuşor Dan va fi alături de Ilie Bolojan, dar şi restul actualei coaliţii de guvernare.
Totul s-a soluţionat însă cu demisia lui Ludovic Orban la finalul lui 2020, după o discuție cu preşedintele Klaus Iohannis.
„Am decis să îmi depun mandatul de premier, după un an și o lună în care România s-a confruntat cu o perioadă extrem de dificilă. Guvernul, după demisia mea, va fi condus de un membru al cabinetului care va fi desemnat de președintele României.”, a declarat Ludovic Orban care abandona conducerea guvernului în plină pandemie.
Spre deosebire de crizele anterioare, gestionate sub protecția stării de urgență care permitea perioade lungi de interimat, actualul context constituțional este mult mai restrictiv. Ilie Bolojan este forțat să își securizeze o majoritate parlamentară contra cronometru.
Scenariul rotativei iese din discuţie
Unul dintre mecanismele prin care în ultimii ani au avut loc schimbări de Guvern a fost rotaţia conducerii la Guvernare, dar scenariul iese din calcul odată cu retragerea PSD de la guvernare. Acesta ar putea fi negociat într-o coaliţie viitoare.
Rotativa guvernamentală dintre Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu a reprezentat un moment crucial la începutul anului 2023. Totuși, mecanismul a întâmpinat dificultăți din cauza reticenței lui Marcel Ciolacu de a prelua guvernarea într-un context extrem de tensionat, marcat de greva profesorilor și de criza economică provocată de explozia prețurilor la energie.
De altfel, potrivit surselor „Adevărul” chiar în cazul în care Ilie Bolojan ar fi acceptat să se retragă şi să propună un înlocuitor, până la rotativa de anul viitor PSD nu ar fi acceptat să preia conducerea Guvernului.
Se încarcă comentariile...
