Cine sunt ziariştii "speciali" pentru care s-au inventat "pensiile speciale"
0
O parte a ziariştilor vor primi pensii speciale după ce se retrag din activitate, beneficiarii fiind cei care au dovada că au fost membri ai unei asociaţii de presă cel puţin cinci ani şi au avut 15 de activitate în domeniu. Prin prevederile sale, legea pare a fi destinată doar veteranilor din presă, în condiţiile în care noile generaţii nu sunt organizate în asociaţii şi uniuni şi nu vor să se înscrie în acestea din lipsă de încredere.
Parlamentarii au adoptat miercuri un proiect de lege cu 207 voturi „pentru“ şi 7 „împotrivă care prevede pensii speciale pentru jurnaliştii care au cel puţin 15 de ani de activitate în presă şi justifică faptul că sunt membri de cel puţin cinci ani a unei asociaţii de presă recunoscută legal. Prima condiţie poate fi îndeplinită relativ uşor, însă problema apare în cazul celei de-a doua, dată fiind neîncrederea pe care jurnaliştii o au în asociaţiile profesionale care le reprezintă breasla.
Iniţiativa legislativă precizează: „În înţelesul legii, prin uniuni de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică se înţelege persoanele juridice române de drept privat, fără scop patrimonial, din domenii precum cel al creaţiei muzicale, interpretative, cinematografice, literare, arhitecturale, teatrale, jurnalistice şi al artelor plastice care sunt recunoscute ca fiind de utilitate publică“.
În prezent, există înregistrate numeroase asociaţii profesionale cum sunt Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR), Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România (AZIR), Asociaţia Jurnaliştilor din România sau Asociaţia Jurnaliştilor şi Scriitorilor din Turism. Însă, toate acestea, chiar dacă au nume de organizaţii care sugerează faptul că reprezintă un număr considerabil ziarişti, la o analiză atentă se poate constata că e vorba de grupuri restrânse şi de cele mai multe ori nereprezentative .
„Nu mai există încredere în asociaţiile profesionale“
„O mare asociaţie profesională a jurnaliştilor din România, în adevăratul sens al cuvântului, nu mai există la noi“, a precizat pentru „Adevărul“ analistul media Petrişor Obae. Tot acesta explică şi motivul lipsei unei asemenea organizaţii şi de ce noile generaţii nu se înscriu în asemenea asociaţii. „Nu mai există încrederea într-o asociaţie care să reprezinte jurnaliştii şi în care aceştia să se regăsească. Însă, mai sunt fel de fel de asociaţii. Dacă vă uitaţi la numele celor înscrişi acolo şi de unde vin aceştia apar semnele de întrebare dacă sunt sau nu reprezentativi“, adaugă Obae.
O perspectivă diferită poate fi întâlnită în modul în care a fost prezentată adoptarea legii pentru pensiile speciale. Pe de o parte publicaţiile, agenţiile de presă sau bloggerii au prezentat actul normativ drept o încercarea de îmbunare a jurnaliştilor într-un an electoral. „Dintre toate tentativele de mituire a electoratului comise vreodată de parlamentari, asta mi se pare una dintre cele mai perverse, pentru că urmăreşte complicitatea unei categorii profesionale care, de bine de rău, încă mai expune mizeriile cotidiene ale clasei noastre politice“, a scris jurnalistul Vlad Petreanu pe bloggul personal.
Pe de altă parte, o parte din aşa-zisele asociaţii profesionale au salutat iniţiativa propusă în Parlament de senatorul UNPR Haralambie Vochiţoiu. „Propunerea legislativă privind completarea art. 1 din Legea nr. 8/2006, astfel încât şi jurnaliştii să beneficieze, în anumite condiţii, de o indemnizaţie de 50% din pensia care li se cuvine, a fost aprobată azi, de plenul Camerei Deputaţilor, care a avut un rol decizional în acest caz“, anunţa la scurt timp după adoptarea legii, într-un comunicat, UZPR-ul condus preşedintele Doru Dinu Glăvan şi secretarul general Benone Neagoe.
Cine a semnalat „nedreptatea“?
De altfel, iniţiatorul legii, senatorul Haralambie Vochiţoiu, declara: „Din discuţiile pe care le-am avut cu diverşi reprezentanţi ai lumii jurnalistice, mi-a fost adusă la cunoştinţă nedreptatea care li se face acestora. (…) Parcurgând Legea numărul 8/2006, am observat că într-adevăr li se face o mare nedreptate acestor persoane care reprezintă creaţia jurnalistică şi care nu beneficiază de indemnizaţie“, preciza senatorul care prin demersul său voia , carevasăzică, să îndrepte o situaţie semnalată de unii reprezentanţi ai lumii jurnalistice.
O propunere legislativă pentru acordarea de pensii speciale pentru jurnalişti a fost depusă în Parlament şi în 2007, iniţiatorul fiind Viorel Hrebenciuc. Propunerea social-democratului a fost respinsă.
Teza respingerii acestui fel de indemnizaţii pentru ziarişti a fost avansată şi de Guvern care a invocat faptul că nu sunt surse de finanaţara pentru o asemenea măsură şi că jurnaliştii nu ar trebui să invoce faptul că au un statut special. „Cred că sunteţi de acord cu mine că nu este o variantă pe care să mizăm, nici dumneavoastră, nici noi, şi este o datorie morală pe care mai ales noi, ca jurnalişti, (...) o avem pentru a nu cere un statut special. Îl criticăm, sau l-aţi criticat, statutul special pe care l-au obţinut alţii. Nu cred că este acum cazul să obţineţi un statut special - sau să obţinem un statut special, că poate vreodată cineva mă mai angajează în presă“, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.
Cum poate obţine o asociaţie profesională statul de organizaţie de utilitate publică
O mare întrebare rămâne numărul ziariştilor care vor dori să beneficieze de pensiile speciale şi cine va dori să profite de dreptul consfinţit prin lege. Cu toate că în spaţiul public există mai multe asociaţii profesionale unde ziariştii se pot înscrie, acestora le poate sta la îndemână şi crearea unor noi ascoaiţii care să obţină statul de organizaţie de utilitate publică, şa cum cere noua lege.
O asociaţie, fundaţie sau federaţie poate fi recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:
- activitatea acesteia se desfăşoară în interes general sau al unor colectivităţi, după caz;
- funcţionează de cel puţin trei ani şi a realizat o parte dintre obiectivele stabilite, făcând dovada unei activităţi neîntrerupte prin acţiuni semnificative;
- prezintă un raport de activitate din care să rezulte desfăşurarea unei activităţi anterioare semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului său, însoţit de situaţiile financiare anuale şi de bugetele de venituri şi cheltuieli pe ultimii trei ani anteriori datei depunerii cererii privind recunoaşterea statutului de utilitate publică;
- deţine un patrimoniu, logistică, membri şi personal angajat, corespunzător îndeplinirii scopului propus;
- face dovada existenţei unor contracte de colaborare şi parteneriate cu instituţii publice sau asociaţii ori fundaţii din ţară şi din străinătate;
- face dovada obţinerii unor rezultate semnificative în ceea ce priveşte scopul propus sau prezintă scrisori de recomandare din partea unor autorităţi competente din ţară sau din străinătate, care recomandă continuarea activităţii.
Citeşte şi:
Care e raportul de forţe PNL-PDL la candidaturi în Capitală
Vechii membri ai PDL au fost lăsaţi în afara jocului, după ce şase din şapte candidaţi pentru primăriile Capitalei au fost desemnaţi politicieni din vechiul PNL. Pe de altă parte, singurul PDL-ist intrat în cursă, Alexandru Nazare la Sectorul 1, are şi cele mai mari şanse să câştige.
Dragnea către Blaga: Pedeliştii ştiu numai să taie venituri, orice încercare de creştere e populism
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat sâmbătă, referitor la criticile copreşedintelui PNL Vasile Blaga pe tema pensiilor pentru aleşii locali, că "pedeliştii nu ştiu decât să taie pensiile şi salariile" şi că "orice orice încercare de creştere a veniturilor oamenilor este populism".
Se încarcă comentariile...
