Cine sunt cei trei miniştri „incompatibili” ai noului guvern Ponta

Radu Stroe (stânga), Mona Pivniceru (centru) şi Dan Şova, pietrele de moară ale noului guvern Ponta

Trei miniştri-propuşi ai noului guvern Ponta - Radu Stroe (ministrul delegat pentru Administraţie), Mona Pivniceru (ministrul Justiţiei) şi Dan Şova (ministrul delegat pentru Relaţia cu parlamentul) - au fost implicaţi, de-a lungul carierei lor, în scandaluri publice care le-ar putea atrage, cel puţin din punct de vedere moral, incompatibilitatea cu funcţiile pe care ar urma să le ocupe din această seară.

Liberalul Radu Stroe (63 de ani) a fost obligat să demisioneze din funcţia de ministru delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, în ianuarie 2007, după ce a avizat favorabil un proiect de hotărâre a RAAPPS prin care se propunea ca ferma Vlăsiei, fostul proiect „Dracula” să-i fie încredinţată omului de afaceri Radu Petrovici – care a admis, la acea dată, că este bun amic cu Stroe. 

Fost ministru al Dezvoltării Regionale şi fost consilier prezidenţial, Elena Udrea acuza, la acea dată, că, în baza prieteniei care îl leagă de Radu Stroe, Petrovici ar fi obţinut, de fapt, mai multe contracte cu RAAPPS. În baza unuia dintre acestea, Radu Petrovici ar fi urmat să deruleze un proiect de investiţii pentru dezvoltarea unui complex rezidenţial pe bulevardul Expoziţiei din Capitală. 

La rândul ei, Mona Pivniceru, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), fost judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi preşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), este în continuare magistrat şi, prin urmare, este, potrivit legii, incompatibilă cu funcţia de ministru. Constituţia României prevede la articolul 125, alineatul 3, că "funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică", deci şi cu aceea de ministru.

Pivniceru este cunoscută, în spaţiul public, pentru ieşirile sale extrem de critice nu doar la adresa preşedintelui suspendat Traian Băsescu, dar şi a colegilor săi magistraţi care au hotărât condamnarea definitivă a lui Adrian Năstase în dosarul „Trofeul calităţii” şi arestarea judecătorului Florin Costiniu în dosarul senatorului PSD Cătălin Voicu. 

Imaginea controversată a magistratului ajuns în Bucureşti pe un traseu rapid de la Curtea de Apel de la Iaşi este legată şi de un scandal apărut în presă, la începutul lui 2011, referitor la reşedinţa sa din Bucureşti.  

Jurnaliştii de la ''Kamikaze” au susţinut că Pivniceru, la acea dată magistrat al Înaltei Curţi, locuia într-un imobil din zona Kiseleff – 1 Mai, închiriat de la RAAPPS cu aproape 3.000 de euro lunar, de către Camera de Comerţ şi Industrie a României, condusă de prietenul şi avocatul ieşean Mihail Vlasov, socrul liberalului Cristian David (fost ministru al Internelor în Guvernul Tăriceanu, în perioada 2007 – 2008).

Pivniceru a intrat în conflict şi cu fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, în vara lui 2009, când, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România, a susţinut greva spontană declanşată de judecători, nemulţumiţi de poziţionarea în grila legii salarizării unitare a bugetarilor. 

Protestul care a blocat aproape integral activitatea instanţelor a dat însă roade: magistraţii au fost principalii câştigători ai actualei legi de salarizare, fiindu-le incluse în salariile de bază sporurile obţinute prin hotărâri judecătoreşti, spre deosebire de restul bugetarilor, care au primit salarii reduse de la 1 ianuarie 2010.

Senatorul Dan Şova a intrat în vizorul procurorilor anticorupţie anul trecut, în urma unei sesizări  depuse de ANAF care reclama un prejudiciu de peste un milion de euro în urma unor contracte pe care firma sa de avocatură le-ar fi obţinut ilegal de la combinatele energetice Turceni şi Rovinari, în perioada 2007 – 2008. 

În plus, casa de avocatură a lui Şova ar fi derulat o serie de contracte de asistenţă juridică şi cu Agenţia pentru Sprijinirea Iniţiativei Tinerilor în perioada în care instituţia era condusă de colegul său de partid, Cristian Rizea, care ar fi prejudiciat-o cu peste un milion de euro, bani europeni. 

Tot anul trecut, Şova intra şi în atenţia Parchetului General, după ce a fost acuzat de fratele lui Cristian Rizea că ar fi intrat ilegal în posesia unei vile pe care acesta a deţinut-o în apropierea sediului Guvernului. 

Pe lângă problemele penale, senatorul Dan Şova a avut şi o scurtă incursiune în cariera de purtător de cuvânt al PSD, funcţie din care a fost demis la o săptămână după ce a declarat, în martie 2012, într-o emisiune televizată că „pe teritoriul României niciun evreu nu a avut de suferit şi asta i s-a datorat lui mareşalului Antonescu".

Asta, în condiţiile în care majoritatea istoricilor consideră că numărul evreilor care au suferit pe teritoriul României în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost undeva în jur de 12.000.

”Datele istorice arată că la Iaşi au fost omorâţi 23 - 24 de cetăţeni români de origine evreiască, care au fost omorâţi de soldaţii din armata germană. Ceea ce este o pată pe istoria militară a poporului român este comportamentul unei părti din ostaşii români. (...) La masacrul de la Iaşi nu au participat români. Acesta este un lucru lămurit de istorie", a declarat Şova în martie.

Inforrmaţia a ajuns rapid şi în presa internaţională, într-un articol publicat de revista The Economist, în care autorul susţine că PSD l-ar fi trimis pe Şova la Washington să viziteze Memorialul Holocaustului, după demiterea din funcţia de purtător de cuvânt.