Cine sunt aleșii care nu s-au făcut auziți în Parlament

0
Publicat:

Lista celor care au evitat să vorbească în plen și să-i reprezinte pe cetățenii cu al căror vot au obținut un mandat de parlamentar rămâne una destul de mare și în 2023. Opt parlamentari au evitat până acum să ia cuvântul în plenul Parlamentului. Potrivit liderilor de grup, păstrarea lor pe listele de anul viitor va depinde însă de mai multe criterii.

24 de parlamentari nu au luat cuvântul de mai mult de două ori FOTO Inquam Photos
24 de parlamentari nu au luat cuvântul de mai mult de două ori FOTO Inquam Photos

La finalul celui de-al treilea an de mandat, fiecare grup al partidelor parlamentare are cel puțin câte un deputat care a luat cuvântul în plen doar la depunerea jurământului.

În cazul partidelor de guvernare, PSD și PNL, este vorba de câte doi aleși. De la social-democrați au refuzat până acum să mai vorbească Nicu Niță (latifundiar din județul Brăila) și Eliza Peța-Ștefănescu (aleasă în circumscripția Dolj, care și în legislatura trecută a vorbit de șapte ori). Dintre liberali au rămas Costel Barbu (Teleorman) și Daniel Constantin (Argeș).

Din Opoziție, USR este reprezentat la acest capitol de Andrei Drancă (Botoșani), iar AUR – de Călin Balabașciuc (Călărași). De la UDMR, cel mai tǎcut parlamentar este Nagy Szabolcs (Satu Mare), iar de la minorități a luat cuvântul o singură dată în plen Ognean Cristici, deputat din partea Uniunii Sârbilor din România.

Nouă deputați de la PSD au reușit să ia cuvântul de două ori, adică o dată în plus față de jurământ. Este vorba despre Cornel Folescu (Mehedinți), Grațiela Gavrilescu (deputat de Prahova, membră PPUSL și fost ministru al Guvernului Dăncilă), Ion Grecu (Olt), Marius Iancu (Olt), Remus Munteanu (Neamț), Nicolae Pavelescu (Argeș), Vlad Popescu Piedone (Suceava, membru PPUSL), Daniel Tudorache (București) și Marian Țachianu (Dâmbovița). Tot aici se clasează și fosta deputată PSD Carmen Mihălcescu, care a părăsit însă Parlamentul în urmă cu doar câteva săptămâni, după ce a fost numită consul la Salonic.

De la PNL sunt patru deputați care au vorbit doar de două ori în plen: Alexandru Popa (Brăila), Jaro Marșalic (Caraș-Severin), Răzvan Prișcă (Prahova), Cosmin Șandru (Timiș).

În aceeași situație mai sunt deputatul USR Teodor Lazăr (Bacău) și deputatul UDMR Kelemen Attila (Caraș Severin). Și de la neafiliați mai este deputatul George Ionescu (Prahova), care a părăsit PNL și a intrat în partidul fondat de Ludovic Orban, Forța Dreptei.

Efort prea scurt

Totodată, sunt și deputați care, deși au reușit să iasă în fața plenului de mai multe ori, nu au depășit două minute în care au vorbit la microfonul Parlamentului.

Deputatul Mitică Mărgărit (Galați) de la PSD a depășit borna de două luări de cuvânt, reușind să vorbească în plenul Parlamentului de trei ori, însă a strâns doar un minut și 9 secunde, cea de-a doua intervenție fiind pentru depunerea unui alt jurământ, odată cu intrarea în comisia comună permanentă a Parlamentului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, iar cea de-a treia – pentru consemnarea unui vot din sală.

În aceeași situație este și Lorant Sas (Bistrița-Năsăud), care a trecut de la USR la neafiliați, după ce s-a înscris în REPER, partidul fondat de fostul șef USRPLUS, Dacian Cioloș. Lorant Sas a reușit să strângă doar un minut și 34 de secunde, deși a luat cuvântul de patru ori. În cazul său este vorba tot despre consemnarea unui vot, unde s-a abținut, depunerea jurământului, unde a vorbit 33 de secunde, și retragerea din grupul parlamentar al USR. În 2021 a intervenit însă pentru un amendament în bugetul de stat pe anul următor. Și Ionel Stancu, reprezentant al Asociaţiei Macedonenilor din România, a avut tot patru intervenții, însă a vorbit însumat doar 48 de secunde, din care 31 au fost pentru depunerea jurământului.

Prezența la microfon, mai puțin importantă pentru partide

Cu toate că parlamentarii care nu ajung să vorbească în plenul Parlamentului nu numai că nu reușesc să reprezinte în Legislativ interesele cetățenilor care i-au ales, dar nici pe cele ale partidului pe care îl reprezintă, părerile liderilor grupurilor parlamentare sunt împărțite, dar punctează că menținerea lor pe liste la alegerile din anul următor va depinde de mai multe criterii.

Liderul liberal de grup de la Camera Deputaților, Gabriel Andronache, a precizat pentru „Adevărul“ că este importantă și legătura cu cetățenii din circumscripția electorală din care fac parte parlamentarii.

„Eu, în calitate de lider de grup, voi face și voi transmite o evaluare pentru fiecare coleg, așa cum se procedează de fiecare dată la final de mandat. Din punctul meu de vedere, trebuie avute în vedere toate criteriile, întreaga activitate parlamentară, care nu se reduce doar la luările de cuvânt. Este și acesta un aspect important al activității parlamentare, dar sunt și alte chestiuni importante, legate de prezență, de implicarea în activitatea comisiilor de specialitate, implicare în comisiile de specialitate ale structurii politice din care fac parte, cu privire la modul în care interacționează în cadrul grupului parlamentar“, a explicat deputatul.

„Nu este determinant, dar poate să fie un criteriu. Primul criteriu este activitatea legislativă, nu neapărat luarea de cuvânt în Parlament, dar, în același timp, și exprimarea punctelor de vedere, interpelări, declarații politice, și astea fac parte din activitatea unui parlamentar, și în mod normal ar trebui să fie un criteriu de luat în calcul când se discută despre candidaturile pentru mandatele următoare“, a explicat purtătorul de cuvânt al PSD și liderul senatorilor social-democrați, Lucian Romașcanu.

Fentarea statisticii

Contactat de „Adevărul“, liderul de grup al USR din Camera Deputaților, Ionuț Moșteanu, a explicat că timpul de dezbatere este unul scurt, astfel că mulți oameni bine pregătiți nu reușesc să ajungă la microfon, însă a evitat să precizeze dacă acesta va reprezenta un criteriu determinant pentru alegerea viitorilor candidați la parlamentare, punctând că aleșii „nu o fac din timiditate și din lipsa de antrenament“ și că „nu trebuie judecați prea aspru“.

Opțiunea de a vorbi sau nu a vorbi de la plenul Parlamentului ține de fiecare și sunt foarte puțini cei care vorbesc la dezbaterile generale. (…) Mulți merg la microfon și citesc rapoarte, și uneori e chiar bătaie și se roagă de președinții comisiilor să citească rapoarte, care se pun ca loc de cuvânt, și aici, din nou, e o fentă statistică, că ar fi mult mai mulți cei care nu ar apărea că au vorbit la plen. În realitate e un nucleu destul de mic la toate partidele, la cei care iau cuvântul în plen“, a susținut Ionuț Moșteanu.

Același lucru a fost consemnat și de liderul grupului AUR, Alin Coleșa. „Foarte mulți doar citesc documente fără niciun conținut. Se vede că nu sunt scrise de ei. Atunci doar un simplu număr nu este un criteriu reprezentativ în cazul acesta pentru a face o ierarhizare clară. Noi, de exemplu, avem documente, avem rapoarte cu criterii în funcție de care facem ierarhia asta. Vă pot spune că cei care nu au performat per ansamblu după niște criterii nu se vor mai regăsi pe listele noastre la următoarele alegeri. Doar luarea de cuvânt nu este reprezentativă“, a explicat reprezentantul AUR în privința opțiunii partidului său.

„Ar fi o abordare unilaterală dacă am aprecia activitatea unui parlamentar luând în considerare numai luările de cuvânt în ședința de plen, dat fiind faptul că procesul legislativ se desfășoară şi în comisiile de specialitate unde se realizează o analiză temeinică a fiecărui proiect de lege“, a explicat și liderul grupului parlamentar al UDMR din Camera Deputaților.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite