Cine şi de ce sabotează votul prin corespondenţă

Politicienii de la Bucureşti se pregătesc să-i batjocorească încă o dată pe românii din diaspora Foto: Mediafax

PSD refuză categoric adoptarea votului prin corespondenţă pentru că o parte dintre voturile românilor din diaspora vor fi redistribuite la nivel naţional, unde tot PNL ar avea de câştigat. UDMR este un alt partid pentru care votul la distanţă ar fi o pacoste, iar liberalii se agită numai pentru imagine.

Votul prin corespondenţă este cea mai importantă lege din această sesiune parlamentară, mai ales pentru iminenţa cu care trebuie adoptată. Dacă până la începutul lunii noiembrie nu va fi promulgată, mai târziu va fi deja inutil, pentru că lege electorală nu poate fi modificată cu mai puţin de un an înainte de scrutin, iar alegerile parlamentare sunt programate pentru toamna anului viitor. Cu toate că stau cu sabia timpului deasupra capului, partidele par să ignore din nou diaspora, totul dintr-un calcul cât se poate de cinic. Pentru a arăta de ce s-a împotmolit acest proiect în mocirla parlamentară, în ciuda insistenţelor preşedintelui Klaus Iohannis, am raportat interesele fiecărui partid la legea votului prin corespondenţă.

PSD, cinic

PSD este partidul care se opune din răsputeri proiectului, deşi, în public, mimează căutarea unei soluţii. Ce are de pierdut PSD? Răspunsul scurt : cam 10 parlamentari. De unde acestă cifră? Calcul arată în felul următor. Legea actuală prevede patru colegii de deputat şi două colegii de senator rezervate pentru românii din străinătate, tot atât cât au fost şi în 2008 sau 2012. Aşadar, şase parlamentari pentru diaspora românească din întreaga lume. Experienţa anilor trecuţi ne arată că toţi cei şase parlamentari au fost aleşi cam cu 120.000 de voturi. „Un parlamentar de dispora a fost ales în medie cu 20.000 de voturi“, a spus liberalul Mihai Voicu, fostul preşedinte al Comisiei de Cod Electoral, pentru „Adevărul“.

Numai că, spre deosebire de 2008 şi de 2012, când a funcţionat sistemul de vot uninominal, anul viitor sistemul electoral va fi de vot pe listă. Asta înseamnă că o parte din voturile nefolosite la constituirea mandatelor vor fi redistribuite. „Să spunem că se vor prezenta la vot 200.000 de români în diaspora. Conform sistemului electoral, dacă scădem cele 120.000 de voturi din 200.000, reiese că 80.000 de voturi vor fi redistribuite la nivel naţional“, mai spune Voicu. Aceată cifră de 200.000 nu este chiar întâmplătoare. La alegerile prezidenţiale de anul trecut au fost prezenţi 400.000 de români, dublu faţă de alegerile prezidenţiale din 2009. Păstrând proporţiile, valul de nemulţumire ar putea scoate şi la parlamntare un număr semnificativ de români. „Cred că ceea ce s-a întâmplat anul trecut la alegerile prezidenţiale este un semnal clar că, spre deosebire de impresia falsă pe care şi-au creat-o unii despre noi, pe românii din străinătate ne interesează soarta României“, a punctat, pentru „Adevărul“, Alin Săcăcean, jurnalist la „România Expres“, un ziar românesc pentru diaspora din Spania.

Avantaj PNL
Cum PNL este privit în continuare ca partidul preşedintelui Iohannis, liberalii au şansa să obţină foarte multe voturi în străinătate. Să presupunem în continuare că vor veni la urne 200.000 de români. Conform sondajelor, cei mai mulţi ar vota cu PNL. Deci, liberalii ar fi în situaţia favorabilă  în care, pe lângă cele şase mandate pentru diapsora, să mai primească alte 70-80.000 de voturi la redistribuire. Asta înseamnă că la totalul voturilor adunate în ţară, liberalii îşi mai aduagă cele primite în străinătate. În termeni concreţi, vorbim de încă trei-patru mandate obţinute la nivel naţional prin voturile venite din străinătate. Astfel, din totalul voturilor obţinute în diaspora, PNL ar câştiga cam 9-10 mandate (şase direct şi 3-4 prin redistribuire), în timp ce PSD cel mult unul singur. Aşa că, PSD nu are niciun interes să promoveze o lege care să le ofere liberalilor  un cadou de 10 parlamentari. „Ce spuneţi e corect. Cam astea ar fi calculele strict politice. În privinţa cifreleor, fără o lege a votului prin corespondenţă, cred că ar ieşi la urne cam 150.000 de români.  O lege a votului prin corespondenţă ar mai aduce în plus 50.000 de români“, mai spune Voicu.

Atunci de ce nu se dau peste cap liberalii pentru adoptarea votului prin corespondenţă? Tot din calcule meschine. Liberalii sunt siguri deja de cele şase locuri din dispora şi, în acelaşi timp, sunt pe primul loc şi în sondajele din ţară. Aşa că se văd deja câştigători în alegeri şi pun pe locul doi cele trei-patru mandate pe care pot să le obţină în plus din voturile redistribuite din străinătate. În plus, după ce au făcut blat cu PSD pentru adoptarea legii alegerlor locale (care permite alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin şi care convine ambelor partide), e greu pentru PNL să impună acum şi legea votului prin corespondenţă, neavând majoritate în Parlament.

De accea, liberalul Mihai Voicu a demisionat de la şefia Comisiei de Cod Electoral, de unde trebuia să plece spre plen legea votului prin corespondenţă. Cum PSD a blocat în mod repetat proiectul, liberalii n-au vrut să deconteze un potenţial eşec, mai ales că legea votului la distanţă a fost promisiunea pe care preşedintele Klaus Iohannis a făcut-o la toate întâlnirile cu comunităţile de români din străinătate. Ieri, social-democraţii şi-au asumat, vrând-nevrând, conducerea Comisiei şi au promis că săptămâna viitoare vor veni cu un nou proiect de lege. „S-a întârziat nepermis de mult. N-am reuşit să înţelegem care este jocul PNL“ , a spus Liviu Dragnea. Acum, PSD are trei variante: promovează proiectul deja existent în comisie, iniţiat de liberali; vine cu un nou proiect de lege; sau, indiferent de proiect, îl blochează în plen până la sfârşitul lunii noiembrie, când va fi prea târziu pentru adoptarea legii.

UDMR ar putea rata Parlamentul
Legea votul prin corespondenţă ar carota şi UDMR. La ultimele alegeri parlamentare, UDMR a fost votată de aproximativ 380.000 de etnici maghiari, ceea ce a reprezentat un scor de 5,15%, puţin peste pragul electoral de 5%. Dacă s-ar introduce votul prin corespondenţă, în loc de 7,5 milioane de voturi valabil exprimate, câte au fost în 2012, vom avea cu cel puţin 200.000 mai mult. Cum maghiarii de cetăţenie română din afara graniţelor nu votează aproape deloc la alegerile din România, iar voturile trimise la redistribuire influenţează scorul naţional al partidelor, UDMR ar risca să nu intre în Parlament, pentru prima dată din 1990. De altfel, UDMR s-a opus şi în 2011 unui proiect asemănător, iniţiat pe atunci de Emil Boc.

Titus Corlăţean, patru ore la DNA
Fostul ministru de Externe din timpul alegerilor prezidenţiale din 2014, Titus Corlăţean, s-a prezentat ieri la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru a fi audiat în calitate de martor în dosarul „Alegeri în Diaspora”, constituit ca urmare a modului defecturos de organizare a scrutinului prezidenţial de anul trecut. Corlăţean a stat aproximativ patru ore la DNA. La final, a declarat, scurt, că a dat doar o declaraţie detaliată.

PNL: grevă japoneză pe model românesc
În prima zi a grevei japoneze declanşate de liberali în semn de protest faţă de tergiversarea legii votului prin corespondenţă, mare parte din deputaţii PNL prezenţi la Parlament, adică nici jumătate dintre ei,  au purtat o banderolă albă pe care era scris „Votul prin corespondenţă“. 

Pe de altă parte, deşi deputaţii liberali au fost puţini, părerile în ceea ce priveşte proiectul votului prin corespondenţă au fost diverse. „Eu am propus intrarea în grevă parlamentară, că dacă semnalul nostru nu este luat în seamă şi nu se face nimic în direcţia adoptării votului prin corespondenţă, să luăm în calcul şi intrarea în grevă, că altfel nu se mai poate“, a afirmat deputatul Octavian Popa, susţinător al protestului PNL. Ideea liberalului a fost repede criticată de colegul Cezar Preda, deputat care a negat faptul că PNL-iştii vor să inte în grevă parlamentară. „Cine v-a spus că se va ajunge la grevă parlamentară? Probabil că aşa doreşte el. Nu e o decizie“, a spus Cezar Preda. Nu toţi liberalii au purtat banderole. Daniel-Stamate Budurescu, deputat PNL, a venit la Parlament fără banderolă albă. „Din moment ce nu ne-a comunicat nimeni că trebuie să purtăm banderolă albă, nu am venit cu una pe braţ. Oricum, situaţia se va rezolva“, a spus, calm, parlamentarul PNL.

„De ce fac grevă? Vor salarii mai mari?“ 

Greva japoneză nu a fost trecută cu vederea nici de cei responsabili cu securitatea în plenul Parlamentului. „De ce fac ăştia grevă japoneză? Ce, vor salarii mai mari?“, a fost întrebarea sinceră  a unui angajat al Parlamentului la vederea parlamentarilor PNL, purtători ai banderolelor albe.