Cătălin Predoiu, premier interimar pentru a treia oară, este un veteran al crizelor politice. Ce avere declară liderul PNL

Cătălin Predoiu (56 ani), ministru de Interne, vicepremier și președinte al Partidului Național Liberal, a fost desemnat marți, 6 mai 2025, pentru a treia oară premier interimar, după ce premierul Marcel Ciolacu (PSD) și-a înaintat demisia.

Cătălin Predoiu, desemnat premier interimar FOTO: Inquam Photos/Octav Ganea

Cine este Cătălin Predoiu

Politician aflat la al treilea mandat de parlamentar, Cătălin Predoiu (56 ani) a fost ales în 2024 senator din partea Partidului Național Liberal, în Circumscripția Electorală nr. 31 Prahova. A mai fost desemnat premier interimar în alte două momente importante: în februarie 2012, după demisia premierului Emil Boc, și în iunie 2023, după demisa lui Nicolae Ciucă. Din 15 iunie 2023 ocupă funcțiile de vicepremier și ministru de Interne în Guvernul României.

Portofoliul de ministru nu este însă primul din cariera sa politică. A deținut funcția de ministru al Justiției în patru guverne: guvernul Tăriceanu (2008), guvernul Boc, guvernul Ungureanu și guvernul Orban.

În 11 februarie 2025, prin plecarea președintelui interimar al PNL Ilie Bolojan în funcția de președinte al României, a preluat conducerea Partidului Național Liberal.

Conform paginii sale oficiale, și-a început cariera politică în cadrul Partidului Național Liberal-Aripa Tânără, o facțiune politică libertariană desprinsă în anul 1990 din Partidul Național Liberal, în care a activat până în 1994.

În 1994, întrerupe cariera politică pentru a se dedica exclusiv carierei universitare juridice în cadrul Facultății de Drept din Universitatea București și a celei de avocat în cadrul Baroului București.

A revenit în activitatea publică odată cu desemnarea sa în funcția de ministru al Justiției în 29 februarie 2008, în calitate de ministru independent, fără afiliere politică, în cadrul Guvernului Partidului Național Liberal, pentru un mandat de 9 luni, care urma să se încheie în decembrie 2009. „Au urmat alte 4 mandate de ministru al Justiției, de asemenea fără afiliere politică, ca ministru independent în diverse cabinete guvernamentale cu structuri politice diferite, neîntrerupt până în mai 2012. Lucrează, practic, în calitate de ministru independent al justiției, cu toate partidele cu reprezentare parlamentară în intervalul februarie 2008-mai 2012. În paralel, pe parcursul câtorva luni în anul 2009, a exercitat și funcția de ministru interimar al Afacerilor Externe, precum și, pentru o scurtă perioadă, în 2012, funcția de prim-ministru interimar”, sunt informațiile de pe pagina sa oficială.

Vizat de o moțiune de cenzură simplă 

Cariera politică propriu-zisă, înregimentat într-un partid, o începe în 2013, în cadrul Partidului Democrat-Liberal, partid aflat la acel moment în opoziție. Un an mai târziu semnează, alături de alte nouă nume, Protocolul de Fuziune a PDL cu PNL, fiind ales prim-vicepreședinte al PNL și desemnat candidat la funcția de prim-ministru.

În decembrie 2015 a preluat interimar conducerea filialei București a Partidului Național Liberal și candidează la Primăria Capitalei, în iunie 2016, fiind învins. În urma eșecului demisionează de al conducerea PNL București.

A candidat în 2016 pentru Primăria București

Numele lui Cătălin Predoiu nu a fost ferit de controverse. Astfel, în februarie 2023, Predoiu a făcut o declarație prematură, spunând că Dan Hosu (soțul fostei șefe DIICOT, Giorgiana Hosu) ar fi fost „achitat” în procesul său, deși procesul nu fusese încă finalizat. Aceasta a generat critici din partea societății civile și a fost considerată o interferență în activitatea justiției. Predoiu a fost acuzat de amestec în procesul judiciar și de promovare a unei imagini de „intervenție politică”.

Fostul candidat la alegerile prezidențiale 2025, Călin Georgescu, l-a acuzat în acest an de implicare în poliția politică, afirmând că ministrul a ordonat descinderea mascaților la domiciliul unui apropiat al său, Radu Pally, în contextul unei campanii politice. Predoiu a respins acuzațiile ca fiind „ridicole” și nefondate.

Predoiu a fost de asemenea vizat de o moțiune simplă de cenzură inițiată în parlament de AUR, formațiunea acuzându-l de intimidarea populației și de promovare a unui regim autoritar. Și USR a cerut demisia lui Predoiu, subliniind o serie de critici legate de acțiunile sale ca ministru, inclusiv retrogradarea României la statutul de „regim hibrid”.

Numele lui Cătălin Predoiu este legat și de modificarea legilor justiției, iar aceste schimbări au fost contestate de numeroase organizații și critici. Una dintre cele mai controversate modificări este eliminarea abaterii disciplinare pentru judecătorii care nu respectă deciziile Curții Constituționale sau ale Înaltei Curți.

Fără case, terenuri și mașini în declarația de avere

În declarația din 14 iunie 2024, Cătălin Predoiu a menționat că are ceasuri în valoare de aproximativ 20.000 euro și obiecte de artă/taboluri/cărți de alte 25.000 euro, bunuri dobândite în perioada 2000-2023. La acea dată avea într-un cont ING 34.007,75 lei, într-un alt cont ING – 1.547,08 euro, într-un cont BCR 1.313,27 lei. Din acțiuni sau părți sociale (firma Qize.com S.R.L.) declara venituri de 230 lei.

De la Consiliul Superior al Magistraturii (a fost membru de drept de l 1 ianuarie 2023 la 15 iunie 2023) a declarat un venit încasat de 55.975 lei, din salariul de ministru al Justiției (1 ianuarie – 15 iunie 2023) a încasat 86.239 lei, iar din salariul de ministru al Internelor (după 15 iunie) a încasat 92.859 lei.

Nu a declarat în schimb că ar avea case sau mașini și nici terenuri.

În declarația din 30 decembrie 2024, care se regăsește pe site-ul Camerei Deputaților, apar suplimentar informații despre un împrumut acordat PNL în nume personal, cu titlu de controbuție pentru campania electorală, de 198.000 lei, bani pe care la rândul său i-a împrumutat de la o persoană fizică (Strat Vasile Alecsandru). Nici în această declarație nu apar case, mașini sau terenuri.

Marcel Ciolacu a anunțat, luni, 5 mai 2025, că demisionează din funcția de premier în urma eșecului candidatului Alianței România Înainte (formată din PSD, PNL și UDMR), Crin Antonescu. la acest moment România are atât un premier interimar, cât și un președinte interimar.