Chiverniseala bugetară, golită de conținut, pas cu pas
0Partidele ajung să ia treptat decizii prin care întreaga filosofie de reducere a cheltuielilor bugetare se bazează pe măsuri al căror impact nu va fi mai prea mare, în condițiile în care soluțiile curajoase de taxare a marilor venituri de la stat sunt evitate.
Liderii Coaliției bat iar în retragere cu măsurile pe care doresc să le ia în demersul lor de a face economii. Un astfel de caz este interzicerea cumulării pensiei salariului cu pensia de la stat, unde vizați erau mai ales acei bugetari care s-au pensionat la vârste fragede, fiind situații inclusiv în Guvern de pensionari de la 42 de ani, în condițiile în care un pensionar fără privilegii se retrage din câmpul muncii la 65 de ani. La discuțiile din Coaliție de luni seară, UDMR s-a opus acestei măsuri, adică de punere în „Ordonanța trenuleț” pe motive de neconstituționaliate, susțin surse din arcul guvernamental. Prin urmare, nici PNL, nici PSD au insistat, iar Coaliția a hotărât ca o asemenea prevedere să fie luată, dar prin proiect de lege. Ori sunt partide din Coaliție care au chiar două inițiative similare în Parlament. Un prim proiect este unul mai vechi al unor aleși liberali, celălalt este proiectul trecut de Guvernul Cîțu (din care au făcut parte atât PNL-ul, cât și UDMR-ul) în 2021, dar care e blocat la comisii de specialitate din Parlament de doi ani.
Tot fără vreun rezultat concret a rămas și o propunere înaintată de PSD, prin Marcel Ciolacu. Social-democratul a venit cu ideea supraimpozitării marilor venituri, adică cele de peste 25.000 de lei (cât este salariul brut al lui Iohannis), astfel încât pensionarii cu venituri foarte mari, care se regăsesc și în funcții de la stat, să fie taxați. De asemenea, ar putea fi taxați și bugetarii nepensionari, din instituții ca ANCOM sau ANRE. Însă o asemenea măsură a rămas „în analiză” la Ministerul de Finanțe, potrivit unor surse social-democrate, pentru a fi văzut dacă poate exista o aplicare doar în sectorul bugetar sau trebuie și mediul privat. Prin urmare, nici aici nu mers liderii Coaliției mai înainte cu o propunere care ar mai strâns bani la buget.
Nu economie de bani, ci oameni mai mulți
Un exemplu de măsură cu zero impact bugetar este limitarea prezenței unei persoane în maxim un consiliul de administrație sau de supraveghere de la o structură a statului. Printr-o asemenea măsură nu este făcută nicio economie, ci permite ca un număr mai mare de persoane să poată ajunge în consilii de administrație sau de supraveghere, pentru că nu are loc și o diminuare a acestor locuri, în condițiile în care sunt structuri care au câte șapte - Fondul Român de Contragarantare, FNGCIMM, TAROM etc.
În proiect stau la sertarele din comisiile de specialitate de la Camera Deputaților nu mai puțin de proiecte. Unul din anii 2018-2019 al liberalilor, unul al PSD, depus în toamna lui 2021, când încă erau în Opoziție, dar și unul al USR, prin care urmăreau reformarea companiilor de stat prin reducerea lefurilor și prin diminuarea numărului de locuri, însă toate sunt ignorate.
Nu sunt tăiate salarii, dar tot sunt luați la control „doctorii”
Printre măsurile agreate și pentru care nu sunt discuții sunt câteva care țin un echilibru al cheltuielilor bugetare, dar nu aduc vreo reducere. Mai precis, are loc înghețarea angajărilor la stat (dar vor putea fi făcute excepții, pentru că există un deficit în zone ca sănătatea, ordine și siguranță publică, învățământ, justiție etc), înghețarea salariilor până la noua lege a salarizării, nu vor fi concedieri, vor avea loc reduceri ale cheltuielilor la categoria bunuri și servicii cu 10%. Nu în ultimul rând, surse din Coaliție susțin că nu se vor tăia salarii, dar tot liderii Coaliției vor o reverificare a tuturor celor care au sporul de doctorat, pentru a fi clar dacă fiecare are în fișa postului aspecte care fac parte din pregătirea angajatului în ultima parte a studiilor sale. Sporul de doctorat, ca sumă netă, este undeva în jur de 500 de lei.
Se încarcă comentariile...
