Ce are de făcut România pentru a deveni relevantă pe scena internațională: „Ne lipsește în această perioadă credibilitatea”

Cu un președinte interimar și un scrutin anulat, România suferă la capitolul imagine și trebuie să recâștige încrederea aliaților, consideră profesorul Valentin Naumescu. În opinia sa, România ar avea nevoie de un guvern cu o coaliție mai largă pro-europeană, dar și de o nouă luptă contra corupției.

Președintele interimar nu a fost invitat la întâlnirea convocată la Paris FOTO Inquam Photos

Conferința de Securitate de la Munchen, urmată de absența României la masa primei discuții convocate la Paris de către președintele Emmanuel Macron, trage un semnal de alarmă cu privire la imaginea țării pe plan internațional.

La Munchen, România și Europa au fost vizate de discursul vicepreședintelui american J.D. Vance. Oficialul american a făcut referire directă la scrutinul prezidențial anulat în urma deciziei Curții Constituționale a României. Ulterior, o parte dintre liderii UE s-au reunit pentru a discuta situația despre relația cu SUA și situația de securitate din regiune, fără ca România sǎ fie prezentǎ. Nu este pentru prima dată când România nu e prezentă la masa discuțiilor. De curând, fostul președinte Klaus Iohannis a admis că nu a fost invitat reuninunea convocată la Bruxelles de șeful NATO, Mark Rutte. La acel moment Iohannis a reacționat și a afirmat că nu vede ca pe o soluție ca aceste chestiuni să fie „discutate pe grupulețe”.

Atunci, gestul lui Rutte a venit la scurt timp după alegerile anulate din România, într-un moment în care mandatul președintelui era prelungit până la alegerea unui nou șef de stat.

Ce spun politicienii

Acum, absența României a trezit reacții în lanț la nivel intern. Eurodeputatul PSD Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a punctat public în contextul absenței României de la masa discuțiilor din Paris că „zilele acestea se decide viitorul României în plan european și internațional”, iar „Istoria îi va judeca pe cei care nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor, dar, din păcate, inacțiunea ne poate costa pe toți”. Potrivit eurodeputatului, în contextul actual, politicienii români nu mai trebuie să țină cont de culoarea politică și să își mobilizeze toate resursele pentru a-și restabili legăturile externe, dar și politica la nivel intern, esențială pentru relevanța la nivel extern.

Șefa USR, Elena Lasconi i-a cerut președintelui interimar Ilie Bolojan să clarifice poziția României pe plan extern, în timp ce președintele interimar al PNL, ministrul Cătălin Predoiu a afirmat că România are mult de lucru în politică externă. „Trebuie să facem mai mult pentru a explica evoluţia vieţii politice din România, inclusiv ce s-a întâmplat în alegerile din noiembrie”, a subliniat șeful interimar al liberalilor în privința dialogului cu partenerii europeni și americani.

Lipsa de credibilitate, problema principală a României

Profesorul în relații internaționale Valeriu Naumescu a punctat pentru „Adevărul” că statul român trebuie să lucreze în primul rând la credibilitatea sa pe plan intern. „Asta este ceea ce are de făcut acum, altminteri, România are toate argumentele sau ar fi avut toate argumentele pentru a fi prezentă astăzi în summitul de la Paris pentru securitate europeană. Este a șasea țară ca mărime a Uniunii Europene, deci din acest punct de vedere s-ar fi calificat, sunt țări mai mici decât România prezente acolo. Are o poziție geopolitică care o recomandă pentru orice format de securitate europeană legat sau nu de războiul din Ucraina și de menținerea garanțiilor de securitate europene ulterioare, are cea mai lungă frontieră cu Ucraina, avem deschidere la Marea Neagră, deci avem totuși o reprezentare destul de bună în cadrul NATO, și ca forță, și tehnică militară în urma programului de înzestrare din ultimii ani. România ar fi avut aceste argumente”, a punctat Valentin Naumescu.

Problema vizibilității României se trage însă de pe urma instabilității văzute pe plan intern de către actorii externi. „Ceea ce ne lipsește în această perioadă este credibilitatea. Avem un deficit de încredere, atât pe plan intern, din cauza impasului politic profund în care ne aflăm. Cât și pe plan extern, deja este cunoscut la toate nivelurile faptul că suntem în această criză a democrației, că suntem cu un președinte interimar pe o durată de trei luni. Așadar, probabil că și partenerii noștri europeni așteaptă clarificările necesare în alegerile prezidențiale”, a mai explicat expertul. 

Ce trebuie să facă liderii politici

Momentan, mai spune el, România nu are altă variantă decât să-și rezolve propriile probleme, iar la alegerile din luna mai să-și aleagă noul președinte, fără a exista suspiciuni cu privire la legitimitatea acestuia.

În același timp, România ar avea nevoie de un guvern mai reformist, consideră expertul.„Trebuie să ne rezolvăm și să clarificăm problemele legate de impasul profund politic. Trebuie să organizăm alegeri prezidențiale necontestate, credibile, transparente. Trebuie să rezolvăm chestiunile care țin de acceptarea clasei politice românești de către societatea românească, pentru că și asta este o problemă. Dacă operăm cu o clasă politică care este respinsă de populație. Acum președintele a plecat, era contestat, dar dacă mă uit foarte bine este foarte contestat și premierul. Pentru că valul de nemulțumiri acum se îndreaptă spre guvern, mai ales în condițiile scandalului Nordis”, a mai explicat Valentin Naumescu.

În caz contrar, „vom intra într-o izolare cvasitotală. Chiar dacă suntem membri în Uniunea Europeană și NATO, vom fi ceva probabil în zona Ungariei, Slovaciei, de care se ferește toată lumea, toate informațiile trec pe lângă acești lideri. Se știe foarte bine că ei sunt ocoliți. E ca și cum ei nu ar mai fi. Ei sunt practice izolați în interiorul acestor organizații”.

Potrivit expertului, actorii politici externi se feresc în această perioadă să lucreze cu România și așteaptă să vadă în ce direcție se îndreaptă democrația din România, pentru că, în cazul în care scrutinul prezidențial nu va fi câștigat de un candidat pro-occidental, nu ne mai putem imagina că vom fi admiși în formate viitoare de Securitate europeană.

Explicațiile Administrației Prezidențiale și Ministerului de Externe

Șeful Cancelariei Prezidențiale, Cristian Diaconescu, a explicat că România nu este reprezentată la Summitul de securitate de la Paris, motivând că este vorba despre o întâlnire a unui grup „care s-a mai reunit de două ori”, iar acolo „nu se iau decizii” care să se refere la securitatea și stabilitatea regional în Flancul Estic.

La rândul său, ministrul român de Externe, Emil Hurezeanu, a afirmat că este un „summit restrâns”, un „grup de lucru la nivelul şefilor de stat”, la care participă ţările din formatul „Weimar+” şi alte ţări selectate pe criterii de operativitate şi compatibilitate. Potrivit şefului diplomaţiei române, există posibilitatea să mai fie organizată o reuniune de către președintele Emmanuel Macron, la care să participe și România.

Ulterior, președintele francez a convocat o nouǎ reuniune, la care a participat președintele interimar, Ilie Bolojan.