CCR explică de ce nu va primi partidul lui Dan Voiculescu bani de la stat. Judecătorii arată însă calea pentru ca PPU-SL să aibă dreptul la subvenţie

FOTO Inquam Photos

CCR arată în motivarea la contituţionalitatea Legii bugetului că PPU-SL, partidul fondat de dan Voiculescu, nu va primi subvenţie până nu este modificată Legea finanţării partidelor politice. După modificarea acesteia, formaţiunea care are doar patru parlamentari, toţi aleşi pe listele PSD, va primi bani, în urmai unui artificiu legislativ, din moment ce la alegeri a luat doar 1%.

Redăm principalele paragrafe din motivare referitoare la acordarea de bani ca subvenţie unui partid care nu a trecut pragul electoral:

- „În logica Legii nr.334/2006, bugetul anual acordat partidelor politice se împarte partidelor politice proporţional cu numărul de voturi primite la alegerile parlamentare, respectiv media voturilor valabil exprimate pentru Camera Deputaţilor şi Senat, dacă au realizat pragul electoral. Cu alte cuvinte, este necesar ca partidul politic respectiv să fi participat în alegeri şi să fi realizat pragul electoral. Aceasta reprezintă regula generală în materia finanţării partidelor politice care sunt reprezentate în Parlament.

- „Or, textul criticat stabileşte că, prin derogare de la prevederile art.18 alin.(3) lit.a), alin.(4) şi art.19 din Legea nr.334/2006, în anul 2022, 75% din bugetul anual acordat partidelor politice vor fi împărţite partidelor politice care aveau ca membri cel puţin un deputat sau senator afiliat unui grup parlamentar la finalul primei sesiuni parlamentare a anului 2021. Cu alte cuvinte, la regula generală deja enunţată se adaugă o altă categorie de partide politice ce vor fi finanţate în anul 2022, şi anume cele care au devenit reprezentate în Parlament ca urmare a migraţiei politice. Astfel, în măsura în care un deputat/ senator devine membru al unui partid politic care nu a participat în alegeri sau nu a obţinut pragul electoral şi se afiliază la oricare dintre grupurile parlamentare existente, partidului politic respectiv urmează a i se acorda subvenţia de la bugetul de stat. Această reglementare reprezintă, în mod evident, o completare a art.18 alin.(3) lit.a), alin.(4) şi art.19 din Legea nr.334/2006, completare ce urmează a se aplica în cursul anului 2022”.

- „Jurisprudenţa Curţii Constituţionale este foarte clară în sensul că legea bugetului nu este decât un act centralizator al veniturilor şi cheltuielilor statului existente în dreptul pozitiv, pentru că bugetul se elaborează pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, propuneri care se fundamentează întotdeauna pe lege. Astfel, din această jurisprudenţă rezultă că o asemenea lege nu poate cuprinde dispoziţii modificatoare sau completatoare ale legilor care angajează cheltuieli bugetare. Acele legi pot fi modificate numai prin procedura generală de legiferare, şi nu prin intermediul legii bugetului de stat. Prin urmare, până la o eventuală modificare/ completare a Legii nr.334/2006 reglementarea criticată este inaplicabilă”.

- Întrucât neconstituţionalitatea unei norme juridice este o sancţiune de drept

constituţional de ultimă instanţă [a se vedea Decizia nr.223 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.256 din 18 aprilie 2012, şi Decizia nr.454 din 8 iulie 2018, paragraful 63] şi ţinând seama şi de faptul că în controlul a priori de constituţionalitate pot fi impuse condiţii şi exigenţe care să orienteze norma juridică în perioada activităţii sale [Decizia nr.1414 din 4 noiembrie 2009, Decizia nr.1415 din 4 noiembrie 2009, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.796 din 23 noiembrie 2009, sau Decizia nr.334 din 26 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.407 din 5 iulie 2013], Curtea va pronunţa o decizie de respingere a obiecţiei de neconstituţionalitate sub condiţie, şi anume aceea ca aplicarea acestei norme să se poată realiza numai dacă se modifică/ completează în mod corespunzător Legea nr.334/2006 şi numai de la data intrării în vigoare a acestei modificări/ completări. În acest fel, textul criticat nu va mai conţine o soluţie legislativă cu caracter novator, ci se va constitui într-o reluare a soluţiei legislative din Legea nr.334/2006 pe care o va aplica strict în anul bugetar 2022, ceea ce intră în logica unei legi bugetare”.

- „Mai mult, Curtea subliniază că, prin prezenta decizie, nu s-a pronunţat asupra

constituţionalităţii intrinseci a soluţiei normative promovate, ci asupra constituţionalităţii extrinseci a dispoziţiei legale analizate prin prisma art.65 alin.(2) lit.b), art.75, art.76 şi art.138 alin.(2) din Constituţie. Cu alte cuvinte, din punct de vedere extrinsec, în mod abstract o lege bugetară poate cuprinde prevederi care angajează cheltuieli de la bugetul de stat numai dacă acestea îşi au temeiul în celelalte legi în vigoare. Legea bugetului nu poate lua locul acestor legi pentru că ea se întemeiază pe acestea sub aspectul cheltuielilor angajate. De aceea, numai de la momentul care se adoptă aceste legi, prevederile specifice ale legii bugetului de stat pot fi adoptate şi aplicate. Analiza pe fond a soluţiei legislative cuprinse în art.54 din lege din punct de vedere intrinsec nu intră în sfera de analiză a prezentei decizii, nefiind criticat acest aspect”.

- „Având în vedere cele expuse, Curtea constată că dispoziţiile art.54 din Legea bugetului de stat pe anul 2022 sunt constituţionale în raport cu critica de neconstituţionalitate extrinsecă formulată numai în măsura în care aplicarea lor se realizează după o eventuală modificare sau completare a Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale”