Câți bani a primit România de la UE în 17 ani și ce are de făcut ca stat european

În 17 ani de la aderarea la UE, România a obținut cu 64 de miliarde de euro mai mult decât a contribuit, spun oficialii guvernamentali, care au atras atenția asupra importanței apartenenței la proiectul european, atât în contextul marcării Zilei Europei (9 mai), cât și în perspectiva alegerilor europarlamentare.

Câți bani a primit România de la UE. Foto: Shutterstock

Liderii politici ai țării au semnalat, de Ziua Europei, beneficiile apartenenței la UE atât din punct de vedere al securității, dat fiind contextul global, cât și din perspective economice.

„Privind retrospectiv, în anii care au trecut de la aderarea noastră, România a beneficiat de peste 64 de miliarde de euro din fonduri europene, bani pe care ţara noastră i-a primit în plus faţă de suma totală cu care a contribuit la bugetul UE”, a declarat premierul Marcel Ciolacu. 

Cu explicații a venit ministrul Finanțelor, Marcel Boloş: "La fiecare 1 euro cu care am contribuit am primit 3 euro înapoi. (..) Intrarea României în UE a însemnat și integrarea în piața unică. Ea înseamnă libertatea de circulație a mărfurilor, persoanelor, serviciilor și capitalului.Vedem că investițiile străine de la aderare s-au dublat: de la 42 de miliarde (2007) la aproximativ 108 miliarde de euro (2022). Faptul că România a devenit atractivă pentru companiile europene nu a însemnat doar investiții, ci și dezvoltarea unor domenii care erau neglijate în trecut. Pentru români s-a tradus și în salarii mai mari. În ultimii 17 ani, salariul minim a fost majorat de 20 de ori. Atunci, în 2007, salariul minim pe economie a crescut de 390 de lei brut, la 3.300 lei brut".

Și Nicolae Ciucă, partenerul de guvernare al lui Ciolacu, a subliniat importanța fondurilor primite de la Bruxelles, susținând că „Europa înseamnă fiecare stradă, școală și spital care au fost reabilitate ori construite cu fonduri primite de la Bruxelles”.

Președintele Klaus Iohannis făcut referire la importanța alegerilor europarlamentare, menționând că "divizarea dintre state, discursurile care promovează faliile în interiorul societăților democratice sunt arme care ne amenință pacea și prosperitatea".

„Sunt fenomene îngrijorătoare, care includ ample campanii de dezinformare, știri false, agresivitate sporită în spațiul public. Toate acestea pun la încercare sănătatea democrațiilor noastre și generează o polarizare accentuată în societate”, a arătat președintele

Ce e de făcut mai departe

Adrian Băzăvan, doctor în economie și fost diplomat european, susține că România a progresat semnificativ după aderarea la UE: "România are a șasea cea mai mare populație din UE. (..) Din punct de vedere economic,  România constituie în prezent a 13-a cea mai mare economie. (..) România se remarcă ca un pol major de creștere al UE, întrucât în ultimele doua decenii a avut cea mai mare creștere economică din Europa. De fapt, aproape în fiecare an, economia României depășește pe cea a unui alt stat membru. În 2016, economia României a depășit-o pe cea a Greciei, în 2018 a depășit Portugalia, în 2019 – Cehia, iar în 2022 – Finlanda. Conform tendințelor actuale, următoarea țară pe care România o va depăși este Austria, până în 2030".

Totuși, deși evoluția ar trebui să se reflecte în capacitatea de influențare a agendei europene și de obținere a unor posturi-cheie, Adrian Băzăvan atrage atenția că acest lucru nu se întâmplă, fiind un fenomen care afectează majoritatea statelor est-europene care au aderat mai târziu la UE. 

"Dintre acestea totuși, prin dimensiunile și dinamismul României, discrepanța este mai vizibilă. Efectele acestei discrepanțe între „greutatea” României și capacitatea reală a acesteia de a participa eficient în procesul democratic de conturare a agendei în Uniunea Europeană, se reflectă în mod concret în viața cetățenilor și în oportunitățile companiilor", susține economistul, dând printre exemple tergiversarea aderării complete la Schengen, subvențiile mici din agricultura sau reglementarile dezavantajoase pentru companiile românești în domenii în care sunt competitive, precum cel al transportului de mărfuri sau al producției de oțel.

"Consider însă dezirabil ca România să tindă spre rolul de inițiator și chiar conducător în unele privințe ale agendei europene. (..). Este însă timpul să întărim fluxul invers, anume contribuția României la UE, ca sursă de conducători, opinii, agende economice și politice legitime", a conchis specialistul.