Cât de important este mandatul Roxanei Mînzatu. Politolog: „Da, este 20% din buget, dar care necesită o expertiză specială”

Anunțul Ursulei von der Leyen privind desemnarea Roxanei Mînzatu pentru un post de vicepreședinte executiv și portofoliul „Oameni, Competențe, Pregătire” a fost privit diferit în România.

Roxana Mînzatu a fost propusă vicepreședinte executiv al CE FOTo: FB/Roxana Mînzatu

Anunțul de marți, 17 septembrie 2024, privind propunerea eurodeputatei PSD Roxana Mînzatu pentru poziția de vicepreședinte executiv, urmând să primească portofoliul „Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie”, a stârnit reacții diferite în țară. În vreme ce social-democrații, prin vocea liderului Marcel Ciolacu, au anunțat că România a primit „un portofoliu major, care va administra o cincime din bugetul UE, mai exact 235 de miliarde de euro. (...) Practic, România devine parte a deciziei în Uniunea Europeană”, cuvinte de laudă având și Dacian Cioloș, fost comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, din tabăra liberală și din cea a USR s-au propagat critici.

„Premierul Marcel Ciolacu a promis multe, dar a livrat un eșec pentru România” - a transmis USR, „portofoliul obținut de prim-ministrul Ciolacu este gol de conținut, are zero competențe concrete și este opusul a ceea ce a promis că va obține” – a acuzat și eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan.

Ce a primit, de fapt, România? Un portofoliu important care necesită competențe vaste, consideră politologul Cristian Pârvulescu, iar funcția și mai importantă este cea de vicepreședinte executiv, pe care România a primit-o însă într-un anumit context.

„România, premiată pentru că a acceptat poziția doamnei Von der Leyen de a trimite femei”

„Trebuie să spunem că vicepreședințiile executive s-au dublat față de 2019. (...) Deci poziția politică importantă este cea de vicepreședinte executiv, doar că sunt, împreună cu reprezentanta specială, șapte. Data trecută erau trei, deci odată să avem o imagine a acestei situații care vine din nevoia doamnei Von der Leyen de a-și asigura un sprijin cât mai larg din partea partidelor politice europene, având în vedere criteriile domniei sale de gen. Să nu uităm, România a fost premiată nu pentru că a fost extraordinar lobby-ul pe care l-a făcut, ci pentru că a acceptat poziția doamnei Von der Leyen, sigur că la a doua strigare, de a trimite femei. În final doamna Von der Leyen n-a reușit paritatea, dar a reușit un 40% comisari femei, ceea ce, având în vedere reticența cvasifascistă a statelor membre, este deja un succes”, a explicat politologul.

Trebuie de asemenea apreciat faptul că eurodeputatul Victor Negrescu, primul nume vehiculat pentru funcția de comisar al României, a acceptat schimbarea. Portofoliul pe care l-ar fi putut primi Victor Negrescu, „Politica de vecinătate și adeziunea”, era oricum unul pe care eurodeputatul PSD îl privea cu reținere, precizează politologul.

„Depășește cu mult competențele cunoscute ale doamnei Mînzatu”

Misiunea pe care o are de îndeplinit Roxana Mînzatu este una importantă, însă „depășește cu mult competențele cunoscute ale doamnei Mînzatu”, consideră Cristian Pârvulescu.

„Am văzut și declarațiile PSD, și declarațiile domnului Dacian Cioloș, care apreciază, și declarații USR și PNL și așa mai departe. Postul este extraordinar de important, mai ales în anii care vin. Eu nu pot decât să sper că doamna Mînzatu se va descurca aici, dar (postul - n. red.) n-are nicio legătură cu fondurile europene (n. red. – Roxana Mînzat este expert accesare fonduri europene). Este vorba despre Erasmus, este vorba despre relațiile cu partenerii sociali. Pentru relațiile cu partenerii sociali ai nevoie de oameni cu experiență politică importantă în ceea ce privește discuția cu patronatele și sindicatele. Iar la nivelul Comisiei asta va fi foarte dificil. Va fi de fapt examenul de competență al doamnei Mînzatu, despre care știm foarte puține lucruri în realitate. A fost parlamentar PSD două mandate, a fost ministru câteva luni în guvernul Dăncilă, un guvern despre care n-avem amintiri extraordinar de plăcute. Se pricepe la fonduri europene, are aici niște fonduri europene, dar nu sunt din cele cu care România era obișnuită”, este de părere politologul.

Portofoliile deținute anterior de România – Agricultură și Dezvoltare Rurală - comisar Dacian Cioloș, Politici Regionale – comisar Corina Crețu, respectiv Transporturi - comisar Adina Vălean – au avut un impact mai mare, crede politologul Cristian Pârvulescu.

Portofoliul pe care îl va avea România este unul plin de provocări, mai spune politologul, așa cum a fost și pentru comisarul Nicolas Schmidt care își încheie acum mandatul.

„Barnier însuși, care este acum prim-ministrul Franței, s-a ocupat de domeniul acesta. Avea o experiență politică foarte importantă în relațiile și discuțiile cu partenerii sociali. Pentru că este vorba de tineret – și gândiți-vă ce înseamnă tineret într-un moment în care generația de sub 25 ani are o orientare ultraconservatoare, cvasifascistă, datorită rețelelor sociale, este vorba despre parteneri sociali, este vorba despre educație (Erasmus Plus). Deci sunt domenii extraordinar de puternice, 20 % din buget. Da, este 20% din buget, dar este 20% din buget care necesită o expertiză specială în domeniile acestea”, adaugă Pârvulescu.

Roxana Mînzatu a fost „aruncată direct în bazin fără să aibă altceva decât un ghid de înot”, când în fapt pentru o astfel de funcție îi este necesară o experiență mult mai vastă.

Echipa Ursulei von der Leyen s-ar putea confrunta și cu alte provocări, crede politologul, pentru că anumite desemnări făcute de președinta Comisiei deja deranjează, iar dacă nu există cooperare se poate înregistra inclusiv un vot împotriva Comisiei.

„Nu doamna Mînzatu deranjează, Doamne-ferește. Deranjează alegerea doamnei Von der Leyen de a pune un fascist vicepreședinte executiv, respectiv reprezentantul Italiei. Pentru grupările de stânga din parlament este considerat fascist. Și a fost avertizată doamna Von der Leyen, dar doamna Von der Leyen spune: Italia este țară importantă. Meloni a trimis special un personaj care să aibă o asemenea identitate, deci este un moment crucial pentru Europa. Într-adevăr, Europa este la răscruce”, mai subliniază Cristian Pârvulescu.

Ce va avea de făcut Roxana Mînzatu

„Roxana Mînzatu va avea responsabilitatea pentru competențe, educație și cultură, locuri de muncă de calitate și drepturi sociale. Aceasta se află sub umbrela unei Uniuni a Competențelor și a Pilonului European al Drepturilor Sociale. Se va concentra pe acele domenii care sunt esențiale pentru a uni societatea noastră”, a transmis Ursula von der Leyen, în „scrisoarea de misiune”.

Șefa Comisiei a mai transmis, prin scrisoarea care i-a fost înaintată Roxanei Mînzatu, că în calitate de vicepreședinte executiv va ghida „activitatea generală privitoare la consolidarea capitalului uman al Europei, de la competenţe şi educaţie la construirea de cunoştinţe şi experienţe pe parcursul vieţii, fie prin studii în străinătate, fie prin a profita la maximum de cultură şi sport”. Mînzatu va lucra cu ceilalți comisari „pentru sprijinirea oamenilor, consolidarea societăţilor noastre şi a modelului nostru social”, se mai arată în scrisoarea trimisă Roxanei Mînzatu de către Ursula von der Leyen, citată de Agerpres.

Reprezentanta României va trebui să se concentreze și pe Pilonul European al Drepturilor Sociale şi să ajute la soluţionarea problemei lacunelor privind competenţele şi forţa de muncă (problemă ce împiedică productivitatea şi competitivitatea); pe pregătire şi educaţie; pe impactul şi oportunităţile tehnologiei şi inovării în lumea muncii.

Va trebui să aibă în vedere îmbunătățirea abordării Europei faţă de siguranţa şi sănătatea ocupaţională şi asigurarea de locuri de muncă mai sănătoase, dar  și modernizarea, simplificarea şi digitalizarea coordonării securităţii sociale.

Anul viitor urmează să fie prezentat un nou plan de acțiune pentru implementarea Pilonului European al Drepturilor Sociale, acest plan urmărind atingerea țintelor sociale stabilite pentru 2023.

Pe lista priorităților mandatului Roxanei Mînzatu se mai regăsesc: elaborarea unei Strategii europene pentru educaţie şi pregătire vocaţională şi dezvoltarea unui plan de acţiune privind competenţele de bază; dezvoltarea Agendei UE pentru Profesori (menită să amelioreze condiţiile de muncă, pregătirea şi perspectivele profesionale); lansarea unei Alianţe a Şcolilor Europene pentru a încuraja cooperarea şi mobilitatea transfrontaliere între şcoli din Europa etc..

Conform „scrisorii de misiune”, în activitatea sa, vicepreşedinta executivă pentru „Oameni, competenţă şi pregătire” va fi sprijinită de Directoratul General pentru Educaţie, Tineret, Sport şi Cultură şi Directoratul General pentru Ocuparea forţei de muncă, Afaceri sociale şi Incluziune ale Comisiei Europene.