Cât de relevante sunt și ce efecte pot avea sondajele în an electoral ANALIZĂ

Spațiul public este invadat în ultima perioadǎ de sondaje privind alegerile care vor avea loc în cursul acestui an, în unele cazuri cercetǎrile indicând cifre cu diferențe majore. Specialiștii spun cǎ sondajele aratǎ o fotografie de moment, însǎ menționeazǎ cǎ trebuie sǎ fim atenți la modul în care sunt realizate.

Mai multe sondaje prezintă cifre cu diferene majore FOTO Arhivă Adevărul

Mai multe sondaje recente, efectuate pe diferite tipuri de alegeri, au arǎtat date total diferite. Spre exemplu, cercetǎrile pentru alegerile prezidențiale îl dau câştigǎtor pe Mircea Geoanǎ în toate scenariile, iar pe George Simion, cu potențial de a ajunge în turul doi, însǎ sunt diferențe majore legate de modul cum s-ar raporta românii la candidatura lui Marcel Ciolacu şi la cea a lui Nicolae Ciucǎ. Spre exemplu, în unele scenarii, Ciolacu nu ar lua nici 10% din voturi, iar în altele, ar ajunge în turul doi.

O situație similarǎ se înregistreazǎ și pentru alegerile europarlamentare, unde Alianța PSD-PNL e cotatǎ de un sondaj la 31,6% intenție de vot, iar de altul, la 53%.

Şi la locale, pentru Bucureşti, au existat diferențe între sondaje, în unele fiind dat câștigător Cristian Popescu Piedone, iar în altele, Nicuşor Dan. Punctul comun între acestea este candidatul plasat pe locul trei – Cǎtǎlin Cârstoiu – susținut de Alianța PSD-PNL.

De menționat este cǎ unele sondaje au fost realizate exclusiv online, altele – fizic, la domiciliul respondenților, iar altele – telefonic.

Ce spun specialiștii

Analiștii politici consultați de „Adevǎrul“ au subliniat importanța sondajelor în an electoral prin faptul cǎ acestea pot arǎta o fotografie de moment, însǎ au indicat cǎ lucrurile se pot schimba considerabil la alegeri. Totuși, este important sǎ fim atenți la modul în care se fac aceste cercetǎri, spun specialiștii.

„Deci oricând avem de-a face cu un sondaj trebuie să fim atenți la elementele astea legate de eșantionare, în primul rând, și chiar dacă ni se dau aceste elemente tehnice standard, acel paragraf cu eșantionul reprezentativ, marjă de eroare etc. Toate sondajele depind foarte mult de felul în care operatorii își fac munca în teren sau telefonic, în funcție de cum e făcut sondajul, cum arată chestionarul, cum este aplicat, cum sunt înregistrate răspunsurile, deci ce vedem noi este o imagine a realității pe baza unui eșantion în funcție de felul în care a fost implementat sondajul în teren“, a explicat George Jiglǎu, pentru „Adevǎrul“.

În același context, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) a anunţat că va demara o cercetare privind sondajele. Cercetarea va fi realizată de o echipă de experți coordonată de prof. univ. dr. Alfred Bulai, directorul Departamentului de Sociologie al Facultății de Științe Politice (SNSPA).

„Este obligatoriu ca oamenii să conștientizeze că valoarea unor date prezentate în spațiul public este fundamental legată de metodologia utilizată în cercetare. Din acest punct de vedere, sistemul online are probleme atât prin prisma lipsei de acces pentru o parte mare a populației, cât și din faptul că nu asigură un control al modului în care sunt selectați subiecții“, a explicat Alfred Bulai, precizând cǎ aproape o cincime din gospodăriile din mediul rural nu au acces la internet, iar în peste jumǎtate din casele cu acces la internet este cel puțin un membru din gospodărie care nu utilizează un calculator, deci nu poate răspunde la un chestionar online.

Alfred Bulai a subliniat că reprezentativitatea statistică este un element esențial al validității și fidelității datelor unei cercetări, alături de controlul procesului de culegere a datelor.

„Prin urmare, o parte importantă a populației nu poate să devină respondent la o cercetare făcută în mediul online. O cercetare este reprezentativă doar în măsura în care fiecare membru din populație are aceeași șansă de a fi inclus în eșantion“, a adăugat Bulai.

Ce impact au sondajele

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, atrage atenția cǎ cercetǎrile sociologice pot influența opinia publicǎ.

„Sondajele online au devenit un instrument în arsenalul comunicatorilor și politicienilor pentru a influența opinia publică. (...) Rezultatele sondajelor realizate online trebuie privite cu prudență, nuanțat și fără generalizări“, a susținut rectorul SNSPA.

Şi analistul George Jiglǎu considerǎ cǎ sondajele pot influența, chiar şi dacǎ îndeplinesc condițiile de metodologie. Specialistul a indicat „bandwagen effect“, care „ne spune că, dacă se cristalizează un câștigător foarte clar, confirmat în mai multe sondaje de opinie, toată lumea tinde să se suie în vagonul acela care este cu câștigătorii, deci să se ralieze la poziția respectivă pentru a contribui la succesul care se profilează“.

„Pe de altă parte, există și «the underdog effect», adică dacă este cineva care este semnificativ subevaluat de sondajele de opinie, mai ales în cazul acelor alegători care poate că își doresc să voteze, dar sunt nemulțumiți, frustrați, refuză să voteze cu orice partid sau candidat care este favorit, atunci vor da un soi de vot de protest care se îndreaptă către cineva care pare că nu are foarte multe șanse sau care este acolo la bătaie, la pragul electoral“, a explicat Jiglǎu.