Cine sunt independenții care vor sa ajungă în Parlamentul European

Șapte candidaţi independenţi s-au înscris la alegerile europarlamentare din 9 iunie, printre care eurodeputatul Vlad Gheorghe și soţul senatoarei Diana Şoşoacă, dar şi medicul şi cercetătorul Octavian Jurma, militant al măsurilor restrictive în perioada pandemiei. 

Pentru reprezentarea românilor în PE s-au înscris candidați din diferite domenii FOTO Pixabay

Perioada de depunere şi înregistrare a candidaturilor la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din 9 iunie s-a încheiat miercuri, 10 aprilie.

Conform Biroului Electoral Central șapte independenți și-au depus candidatura pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European: Paul-Octavian Jurma; Paula-Marinela Pîrvănescu; Vlad-Dan Gheorghe; Ilie-Cătălin Mustăţea; Nicolae-Bogdănel Ştefănuţă; Petru Mîndru și Dumitru-Silvestru Şoşoacă.

Biostatisticianul timișorean Octavian Jurma, unul dintre cele mai mediatizate personaje din România din timpul epidemiei de coronavirus, militant aprig al măsurilor restrictive, anunțase încă din luna martie că a decis să candideze la alegerile europarlamentare, iar marți, 9 aprilie, acesta a depus cererea aferentă la BEC, fiind înregistrată.

„Scopul meu este simplu. Să obțin sprijinul Uniunii Europene, pentru a menține accesul românilor la servicii esențiale în următoarele domenii: sănătate, educație și siguranță”, a transmis Jurma.

Vlad Gheorghe, fost eurodeputat USR, și-a anunțat intenția de a candida independent în urma unui scandal cu liderii formațiunii, care a dus la eliminarea sa din partid. Fostul reprezentant USR și-a depus demisia din partid în februarie, acuzând, acuzând nereguli în funcționarea partidului, după ce nu i s-a permis accesul la ședința Comitetului Politic al Uniunii, fiind suspendat din formațiune.

La rândul său, formațiunea politică a susținut că motivul pentru care eurodeputatul a fost suspendat din partid este că nu a plătit cotizația.

Vlad Gheorghe este unul dintre politicienii populari pe TikTok, rețeaua de socializare preferatǎ de tineri. Şi Nicolae-Bogdănel Ştefănuţă, ales în legislatura trecutǎ pe lista Alianţei USR-PLUS, își încearcǎ norocul fǎrǎ a avea în spate un partid. Nicolae-Bogdănel Ştefănuţă a fost ales europarlamentar pe lista Alianţei USR-PLUS, în urma scrutinului din 26 mai 2019, fiind pe locul 6. Însă în ianuarie 2023 a demisionat din USR, invocând „motive ce țin de direcția actuală a formațiunii politice”.

„Din păcate, direcţia pe care o are de ani buni conducerea acestui partid este una pentru care eu nu pot gira”, a spus atunci eurodeputatul, care ocupa și funcția de vicepreședinte în partid.

Ștefănuță este diplomat și a reprezentat Parlamentul European la Washington, fiind primul roman care a asigurat legatura dintre forul european si Congresul american. 

Ilie-Cătălin Mustăţea este un candidat mai puțin cunoscut în România. Mustațea este președinte PIR Italia (Partidul Identitatea Românească) și candidează ca independent pentru reprezentarea Diasporei române în Parlamentul European. 

Mustăţea este un sibian stabilit din 2003 în Italia. În calitate de reprezentant al Diasporei a acordat, în noiembrie 2015, un interviu pentru „Adevărul“, în care a vorbit, printre altele, despre ce i-ar putea convinge pe românii plecaţi din ţară să se întoarcă acasă, afirmând că în Executiv ar trebui oameni care știu să conducă o afacere.  

Candidați controversați

Printre independenții care și-au depus candidaturile pentru un loc în Parlamentul European se numără și personaje controversate, unele cu antecedente penale.

Paula-Marinela Pîrvănescu, fost secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri. În 2019 a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu DNA, după ce a omis să treacă timp de trei ani în declarațiile de avere toate veniturile salariale și faptul că avea datorii. Pîrvănescu a fost amendată atunci cu 14.000 de lei pentru fals în declarații în formă continuată.

Pîrvănescu a fost și referent în cadrul unui Camerei Deputaților, iar în prezent este președinte al RBC BUSINESS CHAMBER.

Înscrierea în cursa electorală a soțului Dianei Șoșoacă, Dumitru Silvestru Șoșoacă, areprezentat una dintre surprizele de pe listele de candidați înscriși. 

Soțul senatoarei a fost condamnat definitiv pe 11 aprilie pentru ultraj, după ce a agresat un polițist într-un scandal produs în 2021. Scandalul s-a produs înaintea unui interviu pe care senatoarea ar fi urmat să-l acorde jurnaliştilor de la postul italian Rai Uno.

Drept urmare, Silvestru Șoșoacă trebuie să achite 18.000 de lei către statul român. În caz contrar, pedeapsa se va transforma în una cu închisoare cu executare.

Dumitru Silvestru Șoșoacă este în plin scandal și cu soția sa, senatoarea Diana Șoșoacă, care l-a acuzat de abuz fizic și psihic. El a încălcat și ordinul de restricție care a fost ulterior anulat. 

O altă candidatură depusă este cea a lui Petru Mîndru, care s-a făcut remarcat în spațiul public după ce și-a depus în 2020 candidatura la Primăria Municipiului Cluj, fiind susținut de Partidul România Noastră, înființat de Gheorghe Funar.

BEC a acuzat atunci mai multe probleme privind semnăturile depuse de candidat, printre care și prezența unor persoane decedate pe liste. Candidatura a fost inițial respinsă de către BEC (Biroul Electoral Permanent), fiind ulterior admisă printr-o decizie definitivă a Curții de Apel București.

BEC urmează să se pronunţe privind admiterea sau respingerea candidaturilor depuse, după parcurgerea tuturor etapelor, iar termenul-limită pentru rămânerea definitivă a candidaturilor este data de 29 aprilie 2024.

În ce condiții pot candida

Biroul Electoral Central a admis pe 11 aprilie înscrierea candidaților pentru scrutinul privind Parlamentul European, urmând să se pronunțe privind admiterea sau respingerea candidaturilor depuse, după parcurgerea tuturor etapelor, până la 29 aprilie 2024.

Potrivit Codului Electoral, pentru validarea candidaturilor, candidatul independent nu trebuie să fie membru al unei formațiuni politice. De asemenea, propunerea sa trebuie să fie susţinută de cel puţin 1% dintre alegătorii care îşi au domiciliul în circumscripţia sau în colegiul în care aceştia candidează. Competitorii independenți electorali mai trebuie să depună 20 de salarii de bază minime brute pe ţară, drept garanţie financiară, într-un cont deschis de Autoritatea Electorală Permanentă.

DREPT LA REPLICĂ:

Paula-Marinela Pîrvănescu, candidat independent validat de BEC pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie, a transmis un drept la replică pe care îl publicăm integral: 

„Astăzi mă aflu, poate mai mult decât oricând, în atenția opiniei publice, pentru că postura de candidată independentă la europarlamentare mă aduce în fața cetățenelor și cetățenilor, ei fiind cei și cele care “mă pot angaja” în slujba lor. Drept urmare, voi da claritate celor scrise despre mine, preluate din cele apărute în presă acum câțiva ani, pentru că dumnealor trebuie să știe că eu nu am acționat nelegal sau neetic.

Unul din principiile mele este că fiecare, conform legii, trebuie să răspundă în fața justiției, iar hotărârile justiției trebuie să fie respectate de toată lumea. Și acestea nu sunt un subiect de dezbatere. Susțin consolidarea justiției prin acordarea încrederii în act de justiție. Nu aș putea candida dacă aș fi avut cazierul pătat, însă cazierul meu este alb. Astfel, reabilitarea împreună cu toate efectele sale, s-au produs de iure. Contextul discrepanțelor din declarația de avere este pur personal, legat de fosta căsnicie, problemele fiind de ordin tehnic, nu malițios. Din acest motiv am acceptat, fără dezbatere, plata amenzii cuvenite.

Înainte și după acest moment, experiența mea profesională de 20 ani de activitate în sectorul privat și bancar, în atragerea de finanțări din fonduri europene și implicare în susținerea de politici publice și programe privind mediul de afaceri, dar și viața publică a cetățenilor, vor fi cele în baza cărora voi prezenta un program electoral deschis sugestiilor tuturor celor care vor dori să îmi dea acțiuni de lucru la Parlamentul European.

Rectific de asemenea că, funcția de referent a fost în cadrul Consiliului Național, Departamentul de Politici Financiare și Monetare, perioada 2003-2005, iar numele asociației pe care am fondat-o este Romanian Business Chamber. Am coordonat programe de finanțare pentru companii și intens am susținut companii cu capital românesc să își ducă produsele pe piețe din SUA, Asia, Europa și am gestionat un portofoliu de proiecte de atragere de investiții străine de peste 10 miliarde EUR prin Invest Romania.

Vă asigur de considerația și deschiderea mea pentru publicația Adevărul și cititorii săi, astfel că vă stau la dispoziție pentru orice alte lămuriri atât în ce privește prezentul articol cu subiectulx său, cât și alte materiale”.