Bilanţ politic la un an de la parlamentare. România a trecut din criză în criză, reformele au fost doar pe hârtie

0
0
Florin Cîţu a condus Guvernul timp de aproape 11 luni, mai mult de o lună şi jumătate fiind interimar FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Florin Cîţu a condus Guvernul timp de aproape 11 luni, mai mult de o lună şi jumătate fiind interimar FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Instabilitatea politică a fost o constantă a primului an trecut de la alegerile parlamentare, dovadă fiind revocările de miniştri, dar şi o criză care a ţinut aproape trei luni, în timp ce reformele au stagnat.

Primul an de la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, aşteptat ca o perioadă în care noua guvernare să înceapă numeroase reforme, a fost mai degrabă un an al conflictelor politice, generate de revocări de miniştri, retragerea de la guvernare a USR, o moţiune de cenzură adoptată de Parlament şi de configurare a unui Executiv format din PNL şi PSD, o soluţie atipică, după cum a numit-o şi Klaus Iohannis, la capătul a 86 de zile de criză politică.

Doi şefi de Guvern şi 33 de miniştri şi vicepremieri s-au perindat pe la Palatul Victoria în primul an trecut de la ultimele alegeri legislative. Trei miniştri au fost revocaţi de Florin Cîţu când era premier, înainte ca toţi reprezentanţii USR să se retragă din Guvern. Prima mare criză a Coaliţiei PNL-USR-UDMR a avut loc la jumătatea lunii aprilie, când în dimineaţa zilei de 14, Florin Cîţu a anunţat că îl demite pe Vlad Voiculescu, ministru al Sănătăţii, dar şi pe Andreea Moldovan, secretar de stat din aceeaşi instituţie. USR a ameninţat cu ieşirea de la guvernare dacă lui Florin Cîţu nu îi este retras sprijinul politic. Până la urmă, după încheierea unui nou acord politic al Coaliţiei, care s-a dovedit a fi inutil, USR a propus-o pe Ioana Mihăilă ministru, iar criza a fost încheiată.

Revocările lui Cîţu

Următorul ministru demis a fost un liberal, Alexandru Nazare (Ministerul Finanţelor), demnitar înlăturat din cauza competiţiei interne din PNL, Nazare fiind un susţinător al lui Ludovic Orban. Spre deosebire de criza Voiculescu, liberalii au trecut repede de acest episod. Însă pe 1 septembrie, între USR şi Cîţu au reînceput disputele, după demiterea lui Stelian Ion (ministrul Justiţiei), ca urmare a blocării Programului de Investiţii „Anghel Saligny”. În doar câteva zile, miniştrii USR au plecat din Guvern, iar Florin Cîţu a mai rezistat premier încă o lună.

Pe 5 octombrie, moţiunea PSD-USR-AUR a fost adoptată de Parlament, cu un număr istoric de voturi, ceea ce a dus la zeci de zile de negocieri politice pentru un nou Guvern. După eşecul învestirii Guvernului Cioloş (Cabinet minoritar), Nicolae Ciucă a încercat la rândul său tot formula cu un Executiv format doar din PNL şi UDMR. Nu a reuşit, aşa că şi-a depus mandatul. Până la urmă, noua Putere a fost construită în jurul PNL, PSD şi UDMR, cu o majoritate solidă, după negocieri în care liberalii din prima vioară a guvernării au ajuns juniorii ei. După 86 de zile de criză, România a avut un Guvern stabil.

Un preşedinte din ce în ce mai absent

De la un preşedinte vocal şi puternic anti-PSD, Klaus Iohannis a ajuns în ultimele luni să reevalueze raportarea sa la partide, fiind printre cei care au susţinut din umbră înţelegerea PNL cu social-democraţii. Din 22 octombrie, de la o intervenţie la Bruxelles, şeful statului nu a mai răspuns întrebărilor presei, iar la evenimentele oficiale din Parlament a absentat, deşi era invitat şi erau aşteptate alocuţiuni ale acestuia. Klaus Iohannis nu a mers nici la şedinţa solemnă din Parlament unde aleşii au sărbătorit 30 de ani de la adoptarea noii Constituţii, cu toate că fusese invitat la eveniment, potrivit unui memorandum intern unde era precizat că şeful statului va lua şi cuvântul. 

Reformele care aşteaptă

Capitolul reforme, indiferent că la putere a fost Coaliţia PNL-USR-UDMR, doar PNL şi UDMR sau noua formulă cu PSD, a fost neglijat în majoritatea timpului de guvernanţi. Deşi au început să discute de la începutul anului despre reforma pensiilor şi salarizării, nu au avansat deloc pe subiect, proiectele fiind blocate la comisia formată din specialiştii partidelor.

Puterea trebuie sa găsească o nouă formulă de calcul prin care veniturile din pensiile de serviciu să fie diminuate, astfel încât acestea să nu mai ajungă să fie mai mari ca salariul de bază pe care l-au avut actualii pensionari. De asemenea, pensiile speciale ar urma să fie aduse la sume apropiate de pensiile pentru limită de vârstă, bazate pe principiul contributivităţii.

În sertarele comisiilor de specialitate din Camera Deputaţilor (for decizional) sunt interzicerea cumulului pensiei-salariu şi limitarea numărului de locuri din consiliile de administraţie ale companiilor de stat, dar şi proiectul prin care ar urma să se desfiinţeze Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie. La stadiul de iniţiative au rămas legile Justiţiei, iar modificările la Codurile Penale nici măcar nu au ajuns să fie prezentate în primă lectură.

Mai multe - Politică

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite