Băsescu: Sper la o perioadă de graţie de cinci ani, în cazul împrumutului de la FMI

Negocierile privind împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional ar trebui să aibă în vedere o perioadă de graţie de 5-7 ani, astfel încât plata banilor să înceapă într-un moment de vârf al tragerii de bani de la Uniunea Europeană, a declarat astăzi preşedintele Traian Băsescu.

"Eu cred că va trebui negociată o perioadă de graţie de 5-7 ani, astfel încât să începem să rambursăm eşalonat banii pe care eventual îi vom împrumuta într-un moment de vârf al tragerii de bani de la UE, pentru a echilibra plăţile cu încasările. Nu poate fi vorba de plata într-un singur an. Am putea să începem să plătim după al doilea an, dar cred că ar trebui să începem plata eşalonat, după cinci ani, din 2014, când România va avea o bună capacitate de absorbţie a fondurilor europene. Am dreptul să sper la o perioadă de graţie de cinci ani, astfel încât, la plata ratelor de rambursat să avem şi fonduri atrase, pentru a avea plăţi şi încasări echilibrate", a spus preşedintele.

Traian Băsescu a afirmat că nu poate da o cifră legată de valoarea acestui împrumut, dar a subliniat că acest acord poate avea termenul de finanţare pentru un an sau doi ani.

"Să angajăm o sumă necesară pentru anul acesta sau să avem curajul să privim în perspectivă şi să angajăm o sumă ce va fi necesară", a spus şeful statului.

Acesta a precizat că, deocamdată, nu există o opţiune şi vor trebui aşteptate rezultatele evaluărilor.

"La Bucureşti se află o echipă de la Banca Mondială, de la BCE, Comisia Europeană şi FMI, o echipă ce va forma echipă cu specialiştii români. Probabil marţi sau miercuri vom avea finalizate evaluările, ce vor reprezenta punctul comun al celor două părţi şi vom putea trage concluziile necesare şi dacă vom merge pentru acord pe un an sau pe doi ani", a explicat Traian Băsescu.

Preşedintele a subliniat că el este partizanul utilizării crizei pentru modernizarea ţării.

"Ar fi esenţial ca în 2009 - 2010 să avem sumele necesare pentru investiţii, să creăm noi locuri de muncă şi să facem reforma structurală în educaţie, în aparatul de stat, în administraţie. Dincolo de ceea ce am spus, că avem nevoie de solidaritate, de austeritate, de curajul de a face reforme structurale pentru a ieşi cu bine din această criză, eu am un sentiment de optimism. Pe această situaţie de criză, Guvernul face tot ce trebuie şi va lua cea mai corectă decizie privind volumul împrumutului şi modul de utilizare a acestuia, în perioadă de criză. În negocieri vom avea grijă de asta, şi Guvernul şi BNR şi eu, pentru că se va discuta şi cu mine, de aceea recurgem la împrumut: pentru modernizarea ţării şi pentru a nu pune populaţia în situaţie dificilă. Dacă nu ar fi existat acest obiectiv nu ar fi fost necesar un împrumut de la fond", a concluzionat şeful statului.

În cazul în care va fi convenit, acesta ar fi cel de-al 11-lea acord încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional. După 1990, România nu a reuşit să finalizeze decât un singur acord cu Fondul, cel derulat în perioada 2001 - 2003, informează Agerpres.