ANALIZĂ. Principalele rezoluţii ale Summitului B9: Apel la apărare avansată pe Flancul Estic

Liderii Formatului B9 s-au întâlnit, vineri, la Cotroceni. FOTO: Presidency.ro

Liderii ţărilor de pe Flancul Estic s-au întâlnit, vineri, la Bucureşti, în cadrul Summitului B9, un eveniment la care s-a pus accent pe creşterea pericolelor în regiune, iar pentru prima dată s-a făcut apel la „apărarea avansată“ a NATO.

Klaus Iohannis a găzduit, vineri, la Palatul Cotroceni, Summitul Formatului Bucureşti 9 (B9), organizat la iniţiativa preşedintelui României şi a preşedintelui Poloniei, Andrzej Duda. Au fost aduşi la aceeaşi masă toţi şefii de stat din Formatul B9, adică preşedinţii Estoniei, Ungariei, Lituaniei, Letoniei, Bulgariei, Cehiei şi Slovaciei. Ultimii doi şefi de stat, precum şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, nu au putut participa fizic la eveniment.

Preşedintele Klaus Iohannis a pus accentul, la începutul reuniunii, pe creşterea pericolelor la adresa României şi a regiunii Mării Negre. „Această reuniune este mai relevantă ca oricând. (...) Deoarece riscurile de securitate la adresa României şi în regiunea Mării Negre sunt în creştere, consolidarea posturii NATO pe întreg Flancul Estic, de o manieră unitară şi echilibrată, în special în zona sudică a Flancului Estic, devine cu atât mai urgentă şi crucială. Îmi exprim încrederea că unitatea şi abordarea comună la nivelul B9 vor facilita negocierile în desfăşurare la nivel aliat, precum şi procesul decizional al NATO”, a declarat Iohannis.

La finalul Summitului, şeful statului român a transmis că discuţiile cu liderii din formatul Bucureşti 9 s-au concentrat pe securitatea cetăţenilor şi a subliniat că aliaţii trebuie să se asigure că NATO este capabilă şi pregătită să răspundă provocărilor cu care se confruntă şi să apere fiecare centimetru din teritoriul aliat. „Astăzi ne-am concentrat pe ceea ce trebuie să facem pentru a asigura şi livra în mod concret securitate pentru cetăţenii noştri. Am avut un schimb de opinii de substanţă cu privire la evoluţiile de securitate. Dialogul de astăzi a evidenţiat din nou angajamentul nostru ferm de a contribui la realizarea obiectivelor NATO”, a completat Iohannis. 

Totodată, Klaus Iohannis a amintit şi necesitatea adoptării unui nou concept strategic al NATO, prin stabilirea unor „noi parametri de securitate care să acorde prioritate apărării colective, să definească Rusia ca ameninţare şi să consolideze Alianţa pe toate palierele pentru a face faţă tuturor provocărilor din prezent şi din viitor”. „Trebuie să ne asigurăm că NATO este capabilă şi pregătită să răspundă calibrat provocărilor cu care se confruntă. Alianţa trebuie să fie capabilă să apere fiecare centimetru din teritoriul aliat”, a mai spus preşedintele României.

Apel, în premieră, la „apărare avansată“

Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a declarat că ţările din Flancul Estic al NATO vor „o apărare avansată” a Alianţei, fiind cerută o suplimentare a trupelor din această regiune geografică. Este pentru prima dată când se înaintează ideea „apărării avansate”, în contextul în care, până acum, accentul fusese pus pe „prezenţa avansată” a trupelor Alianţei pe Flancul Estic.

„Vrem să ne asigurăm că e o prezenţă avansată mai puternică a NATO, care să fie extinsă şi la Bulgaria, Ungaria. Vrem o apărare avansată, nu doar o prezenţă avansată. Vrem ca numărul trupelor trimise să fie mult mai mare. În România se doreşte sporirea acesteia astfel încât să fie la nivel de grupuri de luptă de tip brigadă. Adică, la peste 3.000 de militari. E ceva vizibil. Sperăm să vedem o prezenţă americană sporită, la nivel NATO şi bilaterală”, a transmis Duda. 

Totodată, preşedintele Poloniei a făcut apel la oprirea „imperialismului” liderului de la Kremlin. „Încercarea de a crea o ordine pe bază de cooperare nu a avut niciun rezultat, pentru că Rusia nu a încetat să se gândească la proiectele sale de dezvoltare imperială, expansiune teritorială şi schimbarea sferelor de influenţă. (...) Cel mai important acum este să sprijinim Ucraina, să întărim factorul de descurajare al NATO, să facem o strategie coerentă pentru a opri imperialismul lui Putin”, a punctat preşedintele Duda. 

Explicaţiile specialiştilor

Referitor la acţiunile NATO pe Flancul Estic, prin solicitarea unei „apărări avansate”, în loc de clasica „prezenţă avansată”, istoricul Adrian Cioroianu este de părere că schimbările de situaţie impun automat modificarea discursului liderilor. „Prezenţa avansată era în condiţiile în care ameninţările erau difuze şi potenţiale, pe când acum sunt directe. Adică preşedintele Putin a spus foarte clar că NATO este un adversar, în condiţiile în care unele ţări din NATO ajută Ucraina, Alianţa trebuie să fie cu atât mai atentă”, a precizat Cioroianu pentru „Adevărul”.

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a explicat că există o problemă privind felul în care sunt distribuite măsurile NATO de apărare în Europa, adică între zona de nord, care se bucură de apărare sporită, şi cea de sud. „Sper că înţelegerea de la B9 are în vedere o omogenitate a ceea ce se întâmplă în nord şi ceea ce se întâmplă în sudul frontierei Alianţei”, a explicat fostul ministru, contactat de „Adevărul”.

Istoricul Cosmin Popa susţine că Summitul B9 a reprezentat o formulă prin care liderii au subliniat, unanim, nevoia de a întări Flancul Estic şi de a consolida apărarea. „Problema este în ce măsură aceste grupuri de luptă vor fi consolidate, în ce măsură toţi aliaţii vor participa la ele, cu ce, pe ce armament se pot baza? Atât timp cât nu avem de-a face cu schimbări semnificative în politica Rusiei, necesitatea unei prezenţe consolidate a NATO în toate ţările Flancului Estic este stringentă. Iar B9 a fost doar o formulă care să arate solidaritatea ţărilor de pe Flancul Estic pentru întărire”, a explicat Popa, pentru „Adevărul”.

Declaraţie comună semnată de liderii din B9

Şefii statelor care fac parte din Formatul Bucureşti 9 au adoptat şi o Declaraţie în 11 puncte. Principalele idei ale acesteia vizează condamnarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei şi sprijinirea statului agresat. Documentul mai precizează că „NATO trebuie să tragă concluziile necesare în ceea ce priveşte relaţia sa cu Rusia” şi îi solicită Federaţiei Ruse să îşi modifice „comportamentul agresiv, să îşi retragă forţele de pe teritoriul recunoscut internaţional al Ucrainei” şi să asigure răspunderea pentru „atrocităţile şi crimele de război comise”. 

„Am subliniat continuarea sprijinului nostru faţă de aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei. Sprijinim, de asemenea, integrarea Ucrainei în cadrul Uniunii Europene. Suntem hotărâţi să continuăm şi să creştem asistenţa pentru Ucraina, deoarece o Ucraină democratică şi puternică este importantă pentru securitatea şi stabilitatea Europei. Am oferit protecţie pentru milioane de refugiaţi ucraineni”, mai prevede declaraţia comună. Totodată, şefii celor nouă state şi-au exprimat susţinerea pentru aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, cât şi angajamentul „ferm”  pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Republicii Moldova şi Georgiei. 

Intervenţia lui Joe Biden la Summitul B9

Joe Biden le-a transmis o scrisoare şefilor de stat din Formatul B9. Potrivit informaţiilor „Adevărul”, preşedintele SUA a evocat faptul că statele B9 se află în prima linie a răspunsului colectiv în faţa agresiunii neprovocate şi nejustificate a Rusiei în Ucraina şi a subliniat că  Statele Unite se angajează să apere Flancul Estic al NATO, să consolideze securitatea energetică a regiunii şi să lucreze împreună pentru a sprijini Ucraina.