ANALIZĂ Cum face Austria jocurile Moscovei şi de ce se opune extinderii Schengen

0
0

Austria, singura ţară care se opune aderării României la Schengen, este unul dintre statele UE apropiate de Moscova, relaţie care durează de decenii şi care este generată, în mare parte, de dependența de gazele rusești.

Vladimir Putin a participat la nunta unui fost ministru de Externe al Austriei. Foto: Arhivă
Vladimir Putin a participat la nunta unui fost ministru de Externe al Austriei. Foto: Arhivă

Cu doar două zile înainte de votul din Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) prin care se va decide dacă România va fi acceptată în Schengen, cancelarul austriac a anunțat oficial că Viena se opune, în condițiile în care lărgirea spațiului european de liberă circulație se poate face doar cu votul unanim al statelor.

Când s-a râzgândit Austria

Motivul invocat de Austria este migrația ilegală şi securizarea frontierelor, însă atitudinea guvernului de la Viena naşte întrebări, având în vedere că datele autorităţilor europene privind migraţia sunt favorabile României, iar din rândul Comisiei Europene se fac eforturi pentru sprijinirea statului român, fiind prezentat planul de combatere a acestui fenomen pe ruta Balcanilor de Vest cu un an înainte de termen.

În primele opt luni ale acestui an, pe ruta Balcanilor de Vest au fost înregistraţi în total 128.438 de migranţi, iar dintre aceştia 3.574 de migranţi au fost înregistraţi în România ca venind din Serbia, fiind vorba despre aproximativ 2,7% din numărul total de migranţi care au reuşit să ajungă în UE prin România”, explica, în urmă cu două săptămâni, ministrul român de Interne.

Cel care a dat semnalul că Austria se va opune a fost ministrul de Interne, care a spus că există un “sistem disfuncţional privind gestionarea frontierelor”, lăsând de înţeles că nu vrea ca problema să devină şi mai mare. Atitudinea venea după ce, la începutul anului, acesta şi-a manifestat susţinerea faţă de includerea României.

La întrevederea noastră din februarie 2022, a susținut ferm aderarea României la spațiul Schengen. (..) Austria și-a însușit oficial declarația statelor membre cu privire la oportunitatea extinderii spațiului Schengen inclusiv cu ocazia Conferinței ministeriale a Forumului Salzburg de la București din 16 noiembrie 2022”, spunea Bode marţi, 6 decembrie, după o nouă întâlnire cu oficialul austriac.

Legăturile Austriei cu Rusia

De menţionat este că votul din Consiliul JAI este unul politic şi nu priveşte îndeplinirea unor condiţii pentru aderarea la Schegen. Ţinerea pe tuşă a României ar avea consecinţe grave la nivel intern, fiind de natură a schimba atitudinea românilor faţă de alianţele internaţionale, precum şi în plan european, stârnind disensiuni în UE, fapte ce se înscriu în modul de operare al Kremlinului.

Astfel, voit sau nu, Austria pare că face jocurile Rusiei, lucru justificat de faptul că importa 80% din necesarul de gaze de la Moscova înainte de începerea războiului din Ucraina, ca urmare a unui acord în acest sens semnat cu URSS în 1968, fiind prima țară occidentală care a făcut acest demers.

Cancelarul austriac, vizită la Moscova după invazia rusă

Cancelarul austriac Karl Nehammer a fost primul lider occidental care a mers la Moscova, la solicitarea lui, după invazia rusă din Ucraina, având o întâlnire cu Vladimir Putin. Din postura de stat neutru militar (neutralitate declarată la 1955, nu este membru NATO), Austria negocia, potrivit cancelarului, coridoare umanitare în Ucraina şi cerea încetarea războiului, nota CNN pe 11 aprilie. Chiar şi în noul context de securitate, Austria a fost printre statele care s-au opus vehement sancţiunilor asupra importurilor de gaze ruseşti. La câteva zile de la vizita la Moscova, cancelarul austriac cerea UE să caute sancţiuni care să afecteze Rusia, nu ţările blocului comunitar, invocând aborări similare ale Germaniei și Ungariei. Nu în ultimul rând, Austria a fost printre statele reticente cu privire la măsurile de limitare a circulaţiei ruşilor.

Putin, la nunta unui ministru austriac

Potrivit informaţiilor apărute în presa internaţională, oficiali pro-ruşi de la Viena, din zona diplomatică, ar fi intenţionat, în 2018,  crearea unui serviciu de informaţii sub influenţă rusească, demers nefinalizat, însă anchetat de autorităţile austriece. Informaţiile au ridicat semne de întrebare cu privire la implicarea ministrului de Externe de atunci, Karin Kneissl, la nunta căreia a participat Vladimir Putin în 2018. După retragerea din funcţie, Kneissl a lucrat pentru Russia Today, post finanţat de Kremlin, având şi un post în consiliul de administrație al companiei energetice Rosneft, cu sediul central la Moscova.

La începutul anului 2022, cotidianul austriac Kurier menţiona că Rusia are o rețea vest-europeană pentru a-și „cumpăra influența“, trecând în revistă foştii politicieni austrieci aflaţi pe ştatul de plata al Rusiei, printre care Karin Kneissl, Wolfgang Schüssel (cancelar al Austriei, 2000-2007), membru al consiliului director al Lukoil, Christian Kern (șef de guvern între 2016-2017), membru în consiliul de supraveghere al căilor ferate de stat ruse, RZD, Hans Jörg Schelling , fost ministru de finanțe între 2014-2017, ulterior consultant Gazprom.

În 2021, cancelarul austriac Sebastian Kurz susţinea că Austria este dispusă ca vaccinurile ruseşti şi chinezeşti împotriva Covid-19 să fie produse la Viena, dacă obţineau autorizaţii de pe piaţa europeană. Oficialul s-a arătat dispus chiar să se imunizeze cu un ser rusesc, dacă obţinea avizul european.

Pe lângă mediul politic, Kremlinul a avut influenţă şi în mediul de afaceri de la Viena. Un afacerist important austriac, directorul grupului OMV, Rainer Seele, a fost decorat de Vladimir Putin cu ordinal prieteniei. În trecut, preşedintele executiv al MOL, Zsolt Hernadi, acuza grupul austriac că este o acoperire pentru interesele ruseşti.

Politică


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri