Alexandru Rafila: Preşedintele Klaus Iohannis nu are nicio obiecţie la adresa mea în funcţia de premier. Guvernul de uniune naţională e o soluţie

Deputatul Alexandru Rafila, propunerea PSD pentru funcţia de premier, a vorbit luni la Adevărul Livedespre variantele de guvern pe care le-au înaintat social-democraţii preşedintelui Klaus Iohannis, gestionarea pandemiei şi măsurile care ar trebui luate în următoarea perioadă.

Adevărul: Aţi stat de vorba cu colegii dvs care au fost la Cotroceni? Ce a zis preşedintele despre dvs?
Alexandru Rafila: Am discutat cu domnnul preşedinte Ciolacu. Poziţia PSD era cunoscută. PSD, ţinând cont de situaţia dificilă în care ne aflăm propune un guvern de coaliţie care să aducă sub acelaşi acoperiş oamenii cei mai buni, cei mai competenţi. Această abordare este responsabilă. În ce priveşte propunera PSD ca premier înţeleg că nu au existat obiecţii. Deci domnul preşedinte cu care eu am avut posibilitatea să mă întâlnesc de mai multe ori în acest an, cred că nu a avut nicio obiecţie legată de persoana mea. 

Aţi zis mai devreme că aţi vorbit de multe ori cu preşedintele. După ce v-aţi înscris în PSD iar apoi partidul a spus că sunteţi propunerea de premier aţi mai avut vreo discuţie cu domnul Iohannis?
Strict legată de problema vaccinării. A fost o discuţie la Palatul Cotroceni cu mai mulţi oficiali.  Mi-am spus punctele de vedere, care sper că au fost utile. Văd că au ales o soluţie pe care eu am propus-o. De succesul campaniei de vaccinare vot depinde, cu siguranţă, şi relansarea economiei şi reluarea vieţii sociale în România. Va exista un interval de timp în care ţările se vor diferenţia. Cele care vor rezolva problema din timp vor avea un avantaj. Sper ca România să se regăsească printre ele.

Aţi văzut strategia adoptată în CSAT. Cum vi se pare?
Da. Sunt elemente teoretice bune. Trebuie să ştim exact nu numai locaţiile centrelor de vaccinare, ce personal, de unde personal, cine instruieşte personalul. Sunt multe lucruri care ţin de acest cadru strategic. 

Bănuiesc că PSD s-a gândit ce ar propune la un guvern de uniune naţională. Să se respecte de exemplu procentele din alegeri. Câţi miniştri să aibă un partid.
Trebuie să păstrezi această proporţionalitate. Mie şi colegilor mi se par curioase aceste abordări, inclusiv cele care se referă la conducerea structurilor Parlamentului. Până acum a existat o proporţionalitate perfectă a acestor structuri. Acest principiu trebuie să funcţioneze şi acum. Mai mult, propunerea noastră, care e evident de bun simţ, e legată de persona care va conduce acest guvern. E normal ca partidul cu cele mai multe voturi să deţină conducerea Executivului.

PSD şi-a stabilit ce ministere şi-ar dori?
Nu. Dacă intrăm într-o astfel de logică, intrăm în logica negocierilor celor trei partide care se auto-identifică a fi de centru-dreapta. Probabil că ar fi bine să existe din partea fiecărui partid o propunere pentru fiecare portofoliu şi în mod evident, cei care şi-au dovedit competenţele, să poată gestiona respectivul minister. Toată această funcţionarea a sistemelor sociale, muncă, sănătate, e legată de o performanţă economică care trebuie reluată. Nu putem să excludem din discuţie acest aspect economic. Trebuie pe de o parte să ofere locuri de muncă, venituri în plus, încât să ne gândim cu seriozitate la situaţia dificlă prin care trece România. Mi se pare că se s-a întâmplat în campania electorală, chiar şi ulterior, foarte multă bravadă. Trebuie să fim decenţi, reţinuţi. Când facem aprecieri trebuie să le facem după ce reflectăm foarte mult. Domnul Orban garanta 100% că nu vom avea un lockdown în România. În loc să spună că cifrele sunt astea şi că vom lua măsuri să protejăm cetăţenii, din dorinţa unui populism exagerat a dat garanţii pe care nimeni nu poate să le dea. Vedeţi ce se întâmplă în Germania, o ţară cu un potenţial medical foarte mare, care a ajuns la un lockdown. În România situaţia nu e cu mult mai bună decât în Germania, probabil doar în imaginaţia unora. Am ajuns într-o situaţie în care domnul Raed Arafat a declarat că nu mai sunt locuri la ATI Bucureşti. Aşa e în toată ţara. Chiar dacă sunt paturi, nu există personal. 

Dvs, în eventualitatea în care veţi ajunge premier, nu excludeţi posibilitatea unui lockdown?
Lockdownul e general de realitatea de pe teren. Aceste afirmaţii, eu nu pot să mi-o asum. Dacă aş fi premier nu mi-aş putea să-mi asum să mint. Nu aş putea să spun că situaţia e roz şi că nu aş face lockdown. Aş genera o radiografie reală a sistemului de sănătate din România. Toate aceste poveşti că specialiştii au spus şamd. au fost nişte neadevăruri. Specialiştii nu au fost consultaţi. Există un comitet care nu a mai fost convocat de trei luni. 

Noi avem capacitate în clipa asta să ştim cu exactitate cum stăm? Au fost dispute între partide apropo de cifrele zilnice prezentate.
Avem capacitatea, dar trebuie să o operaţionalizăm. Nu se testează. Pe măsură de numărul de cazuri creştea, la noi numărul de teste a scăzut. A fost o fractură de logică. 

Dar avem această capacitate de testare?
Nu e vorba doar de capacitatea de testare. Domnul Orban spunea că avem capacitate de 50.000. În viaţa reală constat că nu avem capacitate de prelevare a probelor şi avem zile în care nu lucrăm. Ce au făcut toate ţările ca să crească capacitatea, au crescut prelevarea de probe. Noi suntem într-o bulă de satisfacţie că am adus lucrurile sub control iar Raed Arafat face şedinţă că nu mai are unde să ducă pacienţii. Nu se poate să continuăm cu provizoratul. Nu contează ce formulă, important e să fie o formulă majoritară şi stabilă astfel încât guvernarea să fie reluată într-o deplină capacitate.

Care sunt acele principii din programuld e guvernare la care PSD ţine foarte tare? La care nu ar renunţa.
Am ascultat în ultimele zile diverese declaraţii. Şi de la domnul Cioloş, şi de la PNL. Nu ştiu sigur cine a terminat primul programulde guvernare, dar regăsesc cam aceleaşi priorităţi pe la toate partidele. Nu mi se pare nimic imposibil de a avea o astfel de formulă de guvernare a ţării. E o parte dedicată sectorului de sănătate nu pentru că el e mai important acum ca niciodată, ci pentru că gestionăm o criză de sănătate. Sunt câteva lucruri care trebuie făcut imediat şi trebuie să facem un lucru pe care noi l-am propus în programul de guvernare care e legat de asigurarea serviciilor medicare care să fie apropiate de cetăţeni. Centre comunitare care să fie în apropierea locuinţelor.

Cum vor fi acestea? Unde vor fi ţinute?
Asta nu se poate face în şase luni, ci în patru ani. Ne-am propus 800 de astfel de centre, care să servească în special mediul rural.

Dar avem medici?
Dacă ne concentrăm resursele avem. Acum resursele noastre sunt dispersate şi inegal repartizate. Un astfel de centru pe care nu l-am inventat noi, nu trebuie să aibă doar un medic de famlie, pot fi ami mulţi. Comunitatea are şi alte tipuri de probleme. Trebuie să poată ofei îngrijire la domiciliu. În mediul rural avem persoane singura care de regulă nu se pot deplasa. Trebuie să existe o moaşă şi o gândire în care oamenii să înţeleagă că unde stau ei e o comunitate. Numărul ăsta de 800, ne-am uitat la structura comunelor din România.

PNL vorbea de alegerea primarilor în două tururi. PSD e de acord?
E un subiect cu suficient timp de dezbatere Opţiunea dânşilor în acest sens e mai nouă. O proporţie importantă din primarii PNL vin de la PSD. Pentru dânşii ar fi mai benefică o clarificare doctrinară. Un om care a fost 20 de ani la PSD văd că deodată şi-a schimbat opţiunea politică. Nu cred că a fost asta, ci cred că a fost o chestiune de oportunism. Trebuie să încheiem cu traseismul politic. Degeaba venim cu sloganuri care par că aduc un suflu nou. Şi traseismul trebuie sancţionat. Alegerea în două tururi, nu trebuie să-ţi fie frică de competiţie. 

Faţă de eliminarea pensiilor speciale ce poziţie ar avea PSD?
Principiul contributivităţii ar trebui să stea la baza pensiilor din România. Dacă sunt pensii disproporţionat de mari, cred că un sistem de impozitare poate să rezolve problema asta fără prea multe convulsii.

Partidele care încearcă să formeze acea coliţie discută foarte mult despre reformarea Constituţiei. PSD ar fi de acord cu o reformare a Constituţiei?
Depinde din ce puncte de vedere. Nu sunt specilaist în drept, sunt medic. E un proces complex juridic şi trebuie văzute care sunt punctele slabe din actuala Constituţie care ar putea fi reformate. Trebuie să ne gândim şi la o reformă administrativă. Există mai multe planuri. Ca să poţi avea succes într-o reformă trebuie să ai o bună comunicare şi să fii sincer ca oamenii să înţeleagă care e scopul acestei reforme. Cu ce se schimbă în viaţa cetăţenilor dacă facem o reformă a Constituţiei? Dacă facem lucrurile astea cu seriozitate şi profesionalism, cred că nu este niciun fel de problemă. Reformăm sistemul de sănătate de 30 de ani şi nu ne putem desprinde de discuţia pe spitale. Nicăieri în lume sănătatea nu se bazează pe spitale.

Spitalele regionale erau în programul PSD din 2016.
E o moştenire. Spitalele regionale au fost inventate de domnul Nicolaescu în 2006. Voia atunci să facă 48 de spitale de diverse tipuri. A făcut studii de fezabilitatea pentru aceste spitale, a plătit vreo 20 de milioane de euro pe studii şi am văzut o machetă frumoastă la ministerul Sănătăţii. Acesta a fost rezultatul. Ele au fost preluate ca temă electorală de toate partidele. Veţi găsi aceeaşi temă şi la PSD şi la PNL şi la USR-PLUS. Oamenii au nevoie de acces la servicii de sănătate. Nu la camera de gardă. Spitalele nu se fac, la fel ca autostrăzile. E o falsă problemă, îmbrăcată întotdeauna în sloganuriu electorale şi din păcate vedeţi care sunt rezultatele. 

Infrastructura va fi o prioritate?
Eu cred că este o prioritate nu a unui guvern, e o prioritate a României. Indiferent de guvern, trebuie ca infrastructura să fie o priritate. Unele zone mai puţin dezvoltate suferă din cauza infrastructurii rutiere sau a celei feroviare. Cred că marea infrastructură trebuie să constituie o prioritate. 

În materie de politică externă, în ce direcţie ar trebui ea îndreptată. România ar trebui să meargă ca şi acum? UE, NATO, parteneriat cu SUA sau ar trebui să ne deschidem şi spre alte zone?
Aici sunt două planuri. Există un plan strategic. Noi sutem ţară membră a UE, clar că apartenenţa la UE trebuie să devină un soi de ştampilă pentru România şi să nu mai asistăm al situaţii dubioase cum ar fi cea legată de apartenenţa sau neapartenenţa la spaţiul Schengen. Aici rolul principal e al preşedintelui. iar parteneriatul strategic cu SUA e un bun exemplu, cel puţin în zona de colaborare militară. Există şi zone neglijate. Există ţări şi din Asia şi Africa, care au fost pieţe tradiţionale de desfacere a produselor româneşti. Sunt multe lucruri care se pot face, dar pentru asta trebuie să fie imaginaţie, bună credinţă şi sigur, o dorinţă de a uşura, nu de e a complica lucrurile. Nu trebuie să fim superficiali. Asta nu înseamnă că dacă uşurezi o procedură, nu înseamnă că eşti superficial, înseamnă că ai leadership şi înţelegi nevoile şi înţelegi şi contextul politic şi strategic al ţării. MAE şi preşedinţia trebuie să funcţioneaze într-un parteneriat care să nu lasă loc de interpretări. Trebuie să avem politică de ţară, nu de partid. Zona asta trebuie să avem politică de ţară. 

Aţi accepta ca preşedintele Iohannis să sugereze cine ar trebui să fie ministru de Externe?
Cred că e o opţiune care ar trebui discutată. Politica externă revine preşedintelui. De multe ori un ministru de Externe nu trebuie să fie neapărat membru al unui partid. Dacă are experienţa necesară, cu tatât mai bine. Şi o persoană independentă care reprezintă interesele ţării noastre poate fi o alternativă la MAE. E important să respectăm principiile şi parteneriatele strategice cu UE, SUA, NATO. Trebuie să înţelegem că suntem cetăţeni europeni.

Aţi spus că ar trebui ca posturile de miniştri să fie ocupate de oameni competenţi. Aţi vrea ca fiecare partid să vină cu propuneri şi după aia să alegeţti de acolo?
Da, dar respectând algoritmii de la alegeri. Aceste negocieri care au eşuat s-a datorat faptului că nu au fost respectate nişte principii.

Dacă la ministerul Economie şi-l doreşte PSD, dar cel mai bun ministru îl pune PNL.
Depinde ce înseamnă cel mai bun ministru.

Cine facea această evaluare? Dvs ca ministru?
Da. Dar pe criterii obiective. Cineva se poate considera cel mai bun.

Eu spuneam dacă se ţine cont de criterii obiective. Studii, diplome, experienţă.
Noi nu e aflăm într-o zonă de teorie, trebuie să ne aflăm într-o zonă de practică şi implementare. Asta e foarte important. Totodată să nu existe dubii legate de loialitatea acelei persoane în ce priveşte România.