AEP, instituția-cheie în organizarea alegerilor, fără președinte plin cu 5 săptămâni înainte de următorul scrutin. Parlamentul amână numirea

Autoritatea Electorală Permanentă funcționează de peste șase luni cu un președinte interimar, deși este instituția-cheie în organizarea alegerilor, iar următorul scrutin are loc în decembrie. Numirea unui președinte titular ține de o decizie politică a Parlamentului, ignorată până acum de liderii coaliției. Ezitarea vine pe fondul controversei: ultimii patru șefi ai AEP au fost implicați în scandaluri sau probleme legale, afectând credibilitatea instituției.

Toni Greblă este ultimul președinte cu mandat plin al AEP FOTO Guvernul României, Arhivă

Fostul șef AEP, Toni Greblă, a fost demis din funcție la începutul anului, pe 28 februarie, după declanșarea alegerilor prezidențiale, astfel că desfășurarea celor două scrutine a fost asigurată de vicepreședintele Zsobor Vajda. De la demiterea fostului șef AEP au trecut însă opt luni, iar parlamentarii nu au votat un alt președinte, deși urmează alte alegeri. Atribuțiile președintelui revocat au fost preluate de vicepreședintele Zsobor Vajda, care este pe post din 2018 și a mai lucrat la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, dar și la Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Conform Legii 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, preşedintele AEP este numit prin hotărâre adoptată în şedinţă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, la propunerea grupurilor parlamentare, cu majoritatea voturilor senatorilor și deputaților. El trebuie să aibă pregătire şi experienţă în domeniul juridic sau administrativ.

În 2023, după demisia lui Constantin-Florin Mitulețu-Buică, fosta coaliție a reușit să numească un nou președinte al AEP în doar două luni. Inițial, candidatura lui Toni Greblă a fost contestată de PNL, ceea ce a dus la amânarea votului pentru numirea sa. Alina Gorghiu, președinte interimar al Senatului la acel moment, explica în 2023, într-un interviu, că liberalii își doresc o propunere de independent de la PSD, invocând inclusiv faptul că AEP „are un atribut pe care puțină lume îl știe și anume controlul financiar al partidelor politice”, iar „această pârghie de control financiar al partidelor politice trebuie exercitată fără să planeze asupra acelei instituții suspiciunea că ar face-o părtinitor”.

Rolul AEP este crucial în organizarea alegerilor și a referendumurilor. Instituția aprobă sau respinge experții electorali, din rândul cărora fac parte și șefii secțiilor de votare din țară, iar cei trei membri din conducerea AEP, președintele și cei doi vicepreședinți sunt membri ai Biroului Electoral Central.

De data asta, coaliția nu pare să se grăbească. De o parte și de alta, conducerile din Parlament ale PSD și PNL spun că nu a existat nicio discuție pe tema aceasta.

Mandate cu probleme în lanț

Toni Greblă a fost în conducerea AEP de la finalul anului 2023 și până în februarie 2025, fiind instalat în timpul guvernării cabinetului condus de Nicolae Ciucă. A fost demis în urma criticilor venite din partea coaliției de guvernare, nemulțumită de modul în care a gestionat alegerile prezidențiale din 2024. I s-au adus acuzații de implicare politică și lipsă de imparțialitate, mai ales după ce „Adevărul” a publicat fotografii în care apărea alături de persoane apropiate AUR și fostului candidat la prezidențiale, Călin Georgescu.

Toni Greblă, fost senator PSD, judecător al Curții Constituționale și prefect al Bucureștiului, a mai fost acuzat că și-a majorat ilegal salariul încă din primele zile la conducerea instituției, iar anterior, în 2015, când era judecător la CCR, a fost acuzat de fapte de corupție, inclusiv trafic de influență și constituirea unui grup infracțional organizat. Acuzațiile se refereau la primirea unor foloase necuvenite pentru a facilita obținerea unor contracte în domeniul energiei și al fierului vechi. A fost însă achitat definitiv în 2019 de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

Înaintea lui Greblă, Constantin Mitulețu-Buică a stat patru ani pe post. A demisionat în urma unor probleme de integritate, însă a fost de-a lungul mandatului în atenția publică, în contextul unor controverse legate de activitatea sa în AEP, dar și de studiile sale. A fost achitat în dosarul în care Parchetul l-a trimis în judecată pentru abuz în serviciu, după ce a sancționat cu avertisment trei subalterni, fără cercetarea prealabilă și audierea acestora.

Mai puțin a stat Daniel Constantin Barbu, din 2016 și până în 2019, cănd a demisionat pentru a candida la alegerile europarlamentare din acel an. Nu era prima sa candidatură. Barbu a fost anterior și ministru al Culturii în Guvernul Ponta și senator ALDE. Cu două luni înainte de alegeri a fost însă pus sub urmărire penală de DNA, fiind acuzat de nereguli cu privire la controlul partidelor care primesc bani de la stat în timpul mandatului.

Ana Maria Pătru este cea care a dat startul șirului de șefi controversați de la AEP. Pătru a avut un mandat de doar 6 luni, fiind acuzată de DNA de trafic de influență și spălare de bani, fiind achitată definitiv de Curtea de Apel București patru ani mai târziu, în octombrie 2020.

Mult mai mult a stat Octavian Opriș, care este și singurul care a avut un mandat plin, de 8 ani, din 2004 și până în 2012. Opriș a fost primul șef al AEP și a murit în septembrie 2022. 

Problemele foștilor președinți și imaginea instituției

Politologul George Jiglău explică pentru „Adevărul” că numirile din ultimii ani au dăunat imaginii instituției, care are un rol-cheie în organizarea alegerilor.

„Deși sunt o instituție apolitică care încearcă să-și mențină neutralitatea, de fiecare dată au un șef politic, de genul Greblă, de genul Mitulețu, de genul Pătru și așa mai departe. Ei întotdeauna lucrează cu un șef politic, numit politic, care reflectă cine este majoritatea parlamentară la vremea respectivă, când vine vremea desemnării unui nou președinte de autoritate electorală, ceea ce pune un pic în dificultate tot aparatul birocratic care lucrează în interiorul autorității electorale”, explică politologul George Jiglău. În consecință, „problemele pe care ajung să le aibă acei oameni (n. r. – președinții AEP), care oricum sunt politic puși acolo, creează dificultăți și autorități electorale”.

Acesta susține că instituția ar avea o funcționare mai eficientă cu un președinte titular, capabil să ducă un mandat complet, mai ales în condițiile în care scandalurile din jurul foștilor șefi ai AEP au afectat grav imaginea instituției: „Abia atunci lumea află și se uită la Autoritatea Electorală, din cauza că a făcut ceva în regulă președintele, fără să aibă legătură cu activitatea propriu-zisă a Autorității Electorale”.

Și Septimius Pârvu, coordonator programe electorale la Expert Forum, este de părere că problema AEP pleacă în primul rând de la numirea politică:

„Este, practic, una din componentele principale a integrității procesului (n. r. – electoral). Pentru că dacă n-ai o instituție care să inspire încredere, sigur, nu e vorba numai de conducere. Dar până la urmă, președintele sau vicepreședintele unei instituții este cel care inspiră cumva care este mediul din acea instituție.

Am subliniat de mai multe ori chestiunea asta legată de problema de integritate de la AEP. Una din cerințele pe care le-am tot împins, alături de alții, a fost, în primul rând, cea legată de mecanismul de numire. Pentru că, cred că una dintre probleme a fost cea legată de numirile politice. Practic, în general, e o înțelegere între partidele politice. De multe ori este un mecanism de rotație. Tu iei instituția asta, eu iau instituția asta. Și atunci, cine e la putere sau cine are o miză mai mare, că e un an electoral, că subvenții, poate să facă aceste numiri. Cred că, în primul rând, ar fi fost important să fie numit cineva care nu a fost membru într-un partid politic, cel puțin în ultimii 5-10 ani. Pentru că în momentul în care numești un membru de partid sau un activist de partid, va încerca să reprezinte interesele partidului”.