Acordul UE-Mercosur trece prin Parlamentul României: Ce vor vota, de fapt, aleșii de la București. Explicațiile Comisiei Europene

Ratificarea controversatului acord dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur nu este doar o formalitate de la Bruxelles, ci o decizie care va ajunge obligatoriu pe masa Parlamentului României. Deși legislativul de la București deține, teoretic, un drept de veto asupra tratatului final, Comisia Europeană a activat o procedură complexă prin care liberul schimb să poată începe înainte ca parlamentarii români să apuce să se pronunțe.

Plenul reunit al Parlamentului. FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

Într-un răspuns pentru „Adevărul”, Comisia Europeană a clarificat mecanismul prin care Parlamentul României este implicat în proces, dar și limitele acestei implicări.

Votul de la București: Decisiv pentru Acordul de Parteneriat (EMPA)

Parlamentul României va avea un rol cheie în etapa finală a procesului. Spre deosebire de alte acorduri comerciale simple, tratatul cu Mercosur (Brazilia, Argentina, Paraguay, Uruguay) a fost încadrat într-un Acord de Parteneriat (EMPA). Acest tip de document depășește sfera comercială, incluzând componente politice și de cooperare, ceea ce îl transformă într-un acord de competență mixtă.

„Acordul de Parteneriat (EMPA) va necesita consimțământul Parlamentului European și ratificarea de către toate statele membre, conform propriilor proceduri naționale. După aceea, Acordul poate intra în vigoare.", a declarat pentru „Adevărul” un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Așadar, fără votul favorabil al Parlamentului României (și al celorlalte 26 de parlamente naționale), Acordul de Parteneriat integral nu poate intra în vigoare. Aleșii români au, practic, dreptul de a bloca validarea politică finală a relației UE-Mercosur.

Cum este ocolit Parlamentul României pe partea economică

Deși votul de la București este obligatoriu pentru tratatul final, Comisia Europeană a decuplat partea economică (taxe vamale, cote de import) într-un document separat, numit Acord Comercial Interimar (iTA). Pentru acest document specific, Parlamentul României nu va fi chemat la vot. Motivul este unul juridic: comerțul este o competență exclusivă a Uniunii Europene.

Comisia Europeană a explicat pentru „Adevărul” secvența evenimentelor:

1. Acordul Comercial Interimar (iTA) necesită doar votul Parlamentului European și decizia Consiliului UE.
2. Statele membre (prin guvernele lor în Consiliu) votează, dar nu este necesară ratificarea în parlamentele naționale.
3. Odată aprobat la Bruxelles, iTA intră în vigoare, iar produsele sud-americane pot intra pe piață.

Parlamentarii votează abia după ce comerțul a început

Paradoxul situației constă în faptul că, în momentul în care dosarul va ajunge în plenul Parlamentului de la București pentru ratificarea finală (EMPA), componenta economică ar putea fi deja aplicată prin intermediul acordului interimar. 

„Acordul Comercial Interimar (iTA) va expira atunci când Acordul de Parteneriat (EMPA) intră în vigoare", a transmis reprezentantul executivului comunitar pentru Adevărul.

Practic, acordul interimar va permite desfășurarea comerțului peste capul parlamentelor naționale, până când acestea reușesc să se mobilizeze pentru votul final asupra acordului mare.

Așadar, Parlamentul României poate teoretic bloca EMPA, ceea ce ar însemna că întregul eșafodaj juridic pe termen lung al relației cu Mercosur ar fi pus sub semnul întrebării. Totuși, prin scindarea acordului în două instrumente juridice paralele, Comisia Europeană s-a asigurat că un eventual vot negativ sau o amânare în Parlamentul de la București nu va bloca fluxurile comerciale.

Pentru fermierii și producătorii români, acest lucru înseamnă că efectele economice se vor simți ca urmare a votului de la Bruxelles, în timp ce votul de la București va consfinți aspectele politice și diplomatice ulterioare. 

PSD și AUR au criticat decizia diplomației române de a susține Acordul UE-Mercosur, în timp ce UDMR a ridicat mai multe semne de întrebare. În aceste condiții, rămâne de văzut ce va decide legislativul de la București într-o problemă atât de importantă pentru Uniunea Europeană.