2007 – mult zgomot pentru nimic

Preşedinţia şi guvernul au purtat un război de gherilă pe tot parcursul anului, conflictul propagându-se şi la nivelul partidelor politice . Alianţa D.A. s-a destrămat, PD a fost eliminat

Preşedinţia şi guvernul au purtat un război de gherilă pe tot parcursul anului, conflictul propagându-se şi la nivelul partidelor politice .

Alianţa D.A. s-a destrămat, PD a fost eliminat de la guvernare, a avut loc un referendum pentru demiterea preşedintelui şi altul pentru introducerea scrutinului uninominal. Alegerile europene au completat tabloul unui an politic tumultuos, în care românii nu s-au ales cu mare lucru.

Doar cu o majorare a pensiilor. În rest, am lăsat necheltuiţi foarte mulţi bani europeni, l-am avut preşedinte pe Nicolae Văcăroiu vreme de 30 de zile, l-am repus în funcţie pe Traian Băsescu şi am refuzat să validăm prin referendum un sistem de vot propus de preşedinte.

La sfârşitul anului 2006, puţini dintre noi îşi imaginau că România va traversa o criză politică a cărei amploare avea să-i îngrijoreze până şi pe oficialii de la Bruxelles. Totul a început pe 11 ianuarie, atunci când, într-o emisiune televizată, fostul consilier prezidenţial Elena Udrea a aprins fitilul frustrărilor acumulate de pedişti şi liberali pe parcursul nereuşitului "mariaj" guvernamental.

Actualul secretar executiv al PL-D îl acuza pe Călin Popescu Tăriceanu că a încercat să intervină pe lângă Traian Băsescu pentru a determina în justiţie o soluţie favorabilă omului de afaceri Dinu Patriciu, în dosarul Rompetrol.

Bileţelul roz de pe "butoiul cu pulbere"

Elena Udrea susţinea că şeful guvernului i-a trimis preşedintelui "un bileţel amical", cerându-i să intervină la Parchet în cazul omului de afaceri. "Era ceva de genul <> - nu ştiu exact să vă spun, dar ideea era <> ", afirma Udrea. Bileţul cu pricina, despre care ex-consilierul preşedintelui spunea că era roz, cu antet, avea ataşate anexe cu informaţii despre proces şi compania Rompetrol.

"I-am dat hârtiile (n.r. - preşedintelui Băsescu) şi dânsul le-a luat şi le-a aruncat după mine şi-a spus că <> ", relata Elena Udrea în faţa camerelor de luat vederi.
Replica premierului Tăriceanu a venit în dimineaţa zilei următoare. "Este ca şi cum i-aş cere lui dracu' să intervină pe lângă Dumnezeu, să mă pun bine pe lângă el. Este o pură făcătură şi altceva nu am de comentat. Am să vă spun foarte clar că nu puteam să îi cer preşedintelui aşa ceva", declara Tăriceanu.

Pediştii, daţi afară din Palatul Victoria

Sfârşitul lunii martie şi începutul lunii aprilie marchează trecerea oficială în "nefiinţă" a Alianţei "Dreptate şi Adevăr", după 1.275 de zile de existenţă. Legitimarea disidenţilor din PNL, în frunte cu Theodor Stolojan, desolidarizarea democraţilor de unele acţiuni ale premierului şi ironiile lui Radu Berceanu la adresa şefului guvernului le-au pus capac liberalilor, care au decis să înlăture PD de la guvernare.

Lui Călin Popescu Tăriceanu i-a revenit misiunea de a anunţa public acest lucru, într-un discurs în care nu l-a menajat deloc pe Traian Băsescu. Măsura a părut că îi ia prin surprindere pe oamenii lui Emil Boc, care au ripostat cu tot "arsenalul" din dotare.

"Călin Popescu Tăriceanu nu mai este premierul Alianţei. Dacă doreşte să fie premierul PNL, trebuie să-şi dea demisia şi să declanşeze procedura de formare a unui nou guvern. El nu are susţinerea politică a Alianţei pentru a rămâne premier", spunea preşedintele PD.

Emil Boc anunţa că parlamentarii democraţi nu vor vota noul guvern PNL-UDMR şi că Tăriceanu "este un premier impostor". Acum va intra în scenă PSD, oamenii lui Mircea Geoană făcând posibilă instalarea cabinetului Tăriceanu II. Pediştii contraatacă afirmând că, prin eliminarea lor din guvern, primul-ministru sfidează voturile cetăţenilor, aducându-i la putere pe social-democraţi, "cei împotriva cărora PNL şi PD au luptat în 2004".

"Complotul celor 322"

La scurt timp după scoaterea democraţilor din guvern, pesediştii, într-o înţelegere tacită cu liberalii, încearcă să le aplice "lovitura de graţie" prin suspendarea şefului statului, considerat "locomotiva" PD în sondajele de opinie. 322 de voturi "pentru", 108 "împotrivă" şi 10 voturi anulate.

Acesta a fost scorul înregistrat în parlament după supunerea la vot a cererii de suspendare a preşedintelui Băsescu. Pentru ca propunerea PSD să treacă, erau suficiente 235 de voturi. Social-democraţii lui Mircea Geoană l-au acuzat pe şeful statului de încălcări repetate ale Constituţiei.

În termen de o lună, respectiv pe 19 mai 2007, a fost organizat referendumul asupra demiterii preşedintelui. Interimatul la Palatul Cotroceni l-a asigurat Nicolae Văcăroiu.

"Decontul" referendumului

Ceea ce a urmat suspendării şefului statului nu a fost altceva decât o greşeală flagrantă de strategie politică a PSD şi a celor care au susţinut varianta perdantă a referendumului pentru demiterea sa. Aproximativ 75% din cei prezenţi la urne s-au împotrivit demiterii lui Traian Băsescu.

Studiile sociologice întocmite ulterior au arătat că principalul câştigător a fost preşedintele suspendat, revenit la o cotă de credibilitate de peste 50%. PD a reuşit să capitalizeze valul de simpatie câştigat de Traian Băsescu, trecând de pragul de 40% din intenţiile de vot.

Liberalii au contabilizat în cea mai mare măsură eşecul referendumului, fiind cotaţi între 11 şi 13% din totalul intenţiilor de vot. Electoratul Alianţei D.A. părea să se fi îndreptat către PD. Cât despre social-democraţi, aceştia apăreau pentru prima oară după 1989 sub pragul de 20% în preferinţele electoratului.

Alegerile europene, eclipsate de uninominal

Campania electorală pentru euroalegeri a găsit partidele româneşti într-o luptă surdă pe teme interne. La aceasta a contribuit, indiscutabil, şi programarea la 25 noiembrie, în aceeaşi zi cu europarlamentarele, a referendumului pentru introducerea scrutinului uninominal. De data aceasta, Traian Băsescu a ieşit şifonat, pentru că lumea nu s-a înghesuit să voteze pentru "curăţirea" clasei politice. Referendumul a fost invalidat. Aspectele negative s-au răsfrânt însă asupra alegerilor europene.

Nicio formaţiune nu a lansat în dezbaterea publică vreo temă legată în mod concret de afacerile europene. Doar situaţia critică a românilor din Italia a generat comentarii cu privire la modul cum este percepută ţara în partea vestică a UE.

Liberalii au exploatat la maximum "realizări ale guvernului" precum majorarea pensiilor (disputată cu PSD), fondurile alocate pentru refacerea şcolilor şi construcţia de autostrăzi. În schimb, pediştii nu au ratat niciun prilej de a-i critica pe membrii Cabinetului Tăriceanu, făcându-şi o marcă din atacurile la adresa PNL. Aceeaşi tactică au adoptat-o şi liberal-democraţii lui Theodor Stolojan, sprijiniţi din umbră de preşedintele Traian Băsescu.

De altfel, ei au produs surpriza acestui scrutin, obţinând circa şapte procente şi jumătate din voturi, pe fondul absenteismului ridicat. Liderii UDMR au stat cu sufletul la gură în ceea ce priveşte intrarea în Parlamentul European din cauza pericolului scindării maghiarimii, prin candidatura lui Laszlo Tökes. În final, totul s-a terminat bine şi pentru Marko Bela, şi pentru Tökes, maghiarii trimiţând la Bruxelles trei europarlamentari. Din peisaj au dispărut însă PRM şi partidul lui Gigi Becali, PNG, cotate cu şanse de a accede în Legislativul comunitar.

>> Referendumul pentru uninominal este o lecţie inclusiv pentru mine, dar nu voi înceta să cred şi să susţin că românii doresc reformarea clasei politice
Traian Băsescu,
preşedintele României

>> Lipsa de alternativă în eventualitatea demiterii domnului Băsescu a determinat rezultatul referendumului
Mircea Geoană,
preşedintele PSD

Palinca şi caltaboşii au otrăvit atmosfera la Palatul Victoria

Cabinetul condus de Călin Popescu Tăriceanu a suferit o puternică lovitură de imagine după ce procurorii DNA i-au organizat un flagrant fostului ministru al agriculturii, Decebal Traian Remeş. El a fost acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă, după ce firma omului de afaceri Gheorghe Ciorbă a câştigat în luna septembrie o licitaţie pentru atribuirea unui contract în valoare de 11 miliarde de lei vechi.

Fostul ministru ţărănist Ioan Avram Mureşan ar fi înlesnit "transmiterea promisiunii şi darea de produse în valoare de 1.500 lei şi a sumei de 15.000 euro", de la Gheorghe Ciorbă către Decebal Traian Remeş. Procurorii susţin că, în schimbul acestei şpăgi, ministrul Remeş ar fi favorizat firmele lui Ciorbă la trei licitaţii publice organizate în Vâlcea de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

În presă s-a vehiculat că la dosar ar mai exista o serie de fotografii şi o înregistrare video a momentului în care Decebal Traian Remeş primea plicul cu bani pe terasa unui restaurant din Bucureşti. În şpaga promisă mai erau incluse un automobil de lux, în valoare de aproximativ 100.000 de euro, circa 100 litri de palincă şi câteva zeci de kilograme de cârnaţi.