11 luni de guvernare, cinci miniștri schimbați. Dîncu, primul demnitar al Cabinetului care s-a autosabotat ANALIZĂ
0Vasile Dîncu e al cincilea ministru care își dă demisia în cele 11 luni de guvernare, fiind primul și-a pus piedici singur, spre deosebire de ceilalți, retrași din cauza problemelor de integritate sau a jocurilor interne din partide.
Exact în urmă cu 11 luni era învestit Guvernul Ciucă, un Executiv votat cu o majoritate care se mai văzuse în ultimul deceniu doar la Cabinetele Ponta 2 (în format USL) și Ponta 3 (fără PNL). Semnele că Executivul ar fi putea fi zdruncinat de diferite scandaluri erau destul de mici, în condițiile în care toți partenerii de Coaliție mizau pe mesaje de stabilitate, propuneri de miniștri fără prea multe pete în CV-uri și promisiunile că printr-o majoritate solidă vor putea face reforme, fiind vânturată inclusiv tema modificării Constituției, între timp un subiect îngropat.
Cu toate acestea, la mai puțin de un an, Guvernul Ciucă ajunge, prin pasul în spate al lui Vasile Dîncu, la a cincea demisie „de onoare”. Însă, spre deosebire de ceilalți demnitari care au părăsit echipa Ciucă, fostul ministru al Apărării este singurul care și-a complicat situația, printr-o serie de declarații neinspirate, ceea ce a dus la răcirea relației mai ales cu șeful statului. Vasile Dîncu nu a fost prins la mijloc nici de războiul din interiorul partidului, nici de acuzații privind suspiciuni de plagiat, nici de eventuale dosare la DNA, cum s-a întâmplat cu alte persoane din interiorul Coaliției.
Practic, fostul ministru al Apărării, și-a șubrezit poziția, de la lună la lună (printr-o serie de gafe, după cum a arătat „Adevărul” aici), de aceea fiind pus și pe lista neagră a remaniabililor în cazul în care Nicolae Ciucă ar fi ajuns la îndepărtarea de oameni din fiecare formațiune, ceea ce premierul a evitat, pentru a nu porni un război în interiorul Coaliției.
Istoric al demisiilor agreate
O constantă a Guvernului Ciucă a fost faptul că până în prezent nu a fost nevoie ca premierul să semneze o demitere din funcție, de fiecare dată reușind el sau șeful statului, după cum Vasile Dîncu a spus direct în mesajul în care a anunțat pasul în spate, să convingă demnitarii aflați în situații controversate să renunțe de bunăvoie.
Primul a fost Florin Roman, care a rezistat doar 20 de zile ca ministru al Cercetării și Digitalizării. Pe 15 decembrie, la presiunea lui Nicolae Ciucă, Roman își dădea demisia, fiind suspectat de faptul că și-ar fi plagiat lucrarea de masterat, și-a trecut o licență la Universitatea Babeș Bolyai, dar și că și-a trecut în CV o carte care nu exista. Zilele trecute, liberalul amintea că și-a dat demisia degeaba, universitatea i-a comunicat „oficial că nu există probe privind un eventual plagiat”.
Al doilea ministru care a plecat din Guvernul Ciucă a fost Dan Vîlceanu, din fruntea Investițiilor și Fondurilor Europene. Vîlceanu, care era și secretar general, a renunțat la funcție (pe 6 aprilie) după ce în interiorul PNL a avut loc un puci intern pentru îndepărtarea lui Florin Cîțu de la șefia formațiunii, care s-ar fi soldat și cu plecarea sa din funcții. Prin urmare, a ales să facă un pas în spate de unul singur.
Al treilea plecat, fiind primul social-democrat demisionat din Guvern, a fost Adrian Chesnoiu (ministrul Agriculturii). PSD-istul a renunțat la funcție pe fondul acuzațiilor aduse de Direcția Națională Anticorupție de abuz în serviciu în legătură cu organizarea unor concursuri de angajare în minister. Pe 23 iunie procurorii DNA au dat comunicatul, iar la doar două ore Chesnoiu pleca din minister, pentru a nu aduce prejudicii de imagine PSD și pentru a se apăra din poziția de simplu deputat.
În urmă cu aproape o lună, Sorin Cîmpeanu și-a dat demisia de la Ministerul Educației, pe fondul controverselor legate de însușirea unui întreg suport de curs, care anterior fusese scris de alți profesori. De asemenea, Cîmpeanu era contestat și pentru modul cum arătau legile educației, cu prevederi care ridicau semne de întrebare atât în zona de probitate intelectuală pe zona academică (mai ales a celor ce dețineau diplome de doctor), dar și pe partea de incluziune a actelor normative, fiind nemulțumiri că mai mult ar fi adâncit unele decalaje decât să le limiteze.
Se încarcă comentariile...
