Industria jocurilor de noroc se apără: Câţi angajaţi depind de acest domeniu

Industria jocurilor de noroc se apără: Câţi angajaţi depind de acest domeniu

Reluarea activităţii în această zonă a atras unele critici, deoarece au fost persoane care au considerat că aceste case de pariuri sau cazinouri se pot transforma în focare de infecţii.

În contextul dezbaterii publice din ultimele zile din care a reieşit o înţelegere distorsionată a obiectivelor măsurilor luate de către Guvernul României cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţilor de jocuri de noroc din România, asociaţiile de profil Romslot, Romanian Bookmakers, Rombet şi AOPJNR fac următoarele precizări: 

Cea mai importantă clarificare este legată de faptul că industria de jocuri de noroc tradiţionale nu a solicitat beneficii fiscale speciale pe perioada pandemiei de Covid-19, ci un minim suport cu scopul de a- şi proteja, în primul rând, angajaţii şi familiile acestora într-un moment în care activitatea acestui sector a fost întreruptă total. 

Reprezentanţii industriei de jocuri de noroc au susţinut, ca măsură de sprijin, suspendarea taxelor specifice privind exploatarea mijloacelor de joc în perioada în care acestea nu au funcţionat, ca urmare a deciziei de suspendare a activităţii. Este o măsură firească şi constituţională, de care au beneficiat şi alte sectoare de activitate. 

În România, jocurile de noroc reprezintă o activitate de divertisment legală, riguros reglementată, fiind, în acest sens, de multe ori oferită drept exemplu pozitiv pe plan european. Totodată, sectorul jocurilor de noroc, care reuneşte operatorii de pariuri sportive, de slot-machines, Loteria Română sau cazinourile, asigură 45.000 de locuri de muncă şi este un important plătitor de salarii, taxe şi impozite, cu taxe directe şi indirecte de 600 milioane euro plătite anual la bugetul de stat şi un grad de colectare de peste 99%. 

Decizia Guvernului de a permite redeschiderea spaţiilor care găzduiesc activităţi de jocuri de noroc a fost luată în urma unor ample analize ale Guvernului României şi ale specialiştilor în sănătate, evaluări care au indicat faptul că reluarea acestei activităţi reprezintă un risc epidemiologic scăzut. În paralel, asemenea altor industrii responsabile, sectorul jocurilor de noroc a pregătit din timp redeschiderea spaţiilor destinate jocurilor de noroc, luându-şi măsuri speciale de protejare a angajaţilor şi a clienţilor. 

Împreună cu Institutul Naţional pentru Sănătate Publică, a fost convenit un set de măsuri care au fost deja implementate în locaţiile de joc şi au în vedere, în cel mai responsabil mod cu putinţă, siguranţa şi sănătatea jucătorilor şi a angajaţilor. Printre aceste măsuri se numără punerea la dispoziţie a materialelor sanitare de protecţie (măşti, mănuşi), reorganizarea spaţiilor de joc în vederea păstrării distanţei sociale, asigurarea ventilaţiei corespunzătoare şi aerisirea periodică a locaţiilor, dezinfectarea de către fiecare angajat a obiectelor din zona de lucru alocată, permiterea accesului clienţilor doar cu măşti de protecţie, precum şi obligativitatea dezinfectării mâinilor după contactul cu zone cu atingere frecventă. 

Suntem o industrie responsabilă, iar măsurile pe care le-am implementat sunt măsuri riguroase, aflate la standardele celor luate şi de către industria de jocuri de noroc din plan internaţional. Menţionăm că şi alte state europene au dispus deja redeschiderea spaţiilor destinate jocurilor de noroc, printre care Austria, Germania, Franţa, Bulgaria, Letonia, Cipru sau Elveţia. 

Sectorul jocurilor de noroc este unul dintre cele mai puternic afectate de criza Covid-19, activitatea acestuia fiind suspendată în totalitate în intervalul 18 martie - 15 iunie. Redeschiderea, ca şi pentru alte sectoare de activitate, a fost una esenţială pentru siguranţa celor 45.000 de locuri de muncă, aflate într- un real pericol ca urmare a suspendării activităţii. Practic, prin redeschiderea acestui sector, statul a trecut de la o cheltuială zilnică de 1,5 milioane euro (reprezentând plata aferentă şomajului tehnic al angajaţilor din sector) la încasări zilnice de 2 milioane euro (directe şi indirecte, din taxe şi impozite). 

Aşa zisele facilităţi fiscale sau chiar subvenţii la care s-a făcut referire în declaraţiile politice şi în mass- media nu sunt reale. Taxele specifice organizării şi desfăşurării activităţii de jocuri de noroc sunt datorate, în avans, de către organizatori în schimbul dreptului de a organiza şi exploata această activitate pe o perioadă determinată de timp. Atât timp cât acest drept a fost suspendat de lege, este firesc ca şi această obligaţie de plată să fie suspendată. Reluarea activităţii vine cu reluarea plăţii acestor taxe şi a tuturor celorlalte taxe şi impozite care nu au fost întrerupte şi care nu numai că nu sunt mici, dar se plătesc cu o promptitudine de invidiat de către organizatorii de jocuri.

Prin contribuţiile aduse la bugetul de stat, industria de jocuri de noroc susţine deopotrivă şi entităţile culturale, mai exact 4% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc este direcţionat anual către Fondul cinematografic. Suspendarea activităţii industriei a afectat implicit acest sprijin. 

“Reluarea activităţii vine cu reluarea plăţii acestor taxe şi a tuturor celorlalte taxe şi impozite, a căror plată nu a fost întreruptă şi care nu numai că nu sunt mici, dar se plătesc integral şi la termenele legale. Nu trebuie uitat că industria de gambling este una dintre cele mai reglementate şi supravegheate activităţi economice în Romania şi în Uniunea Europeană iar efectele negative pe care le poate avea lipsa unor măsuri cu caracter temporar dar care să corecteze dezechilibrele provocate de suspendarea activităţii pe perioada stării de urgenţă şi alertă poate avea efecte negative în ceea ce priveşte colectarea taxelor la bugetul statului, creşterea şomajului şi apariţia unor activităţi similare desfăşurate în paralel, dar în afara legii”, a detaliat Dan Schwartz, expert fiscal, managing partner al RSM România. 

Pe aceeaşi linie a implicării în comunitate a industriei jocurilor de noroc, companiile din sector au susţinut, prin importante donaţii de bani, materiale şi echipamente, efortul statului şi al spitalelor din România de combatere a răspândirii virusului SARS Cov-2. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările