VIDEO Fabrica de steaguri secuieşti are „o avalanşă de comenzi”

Reportaj din fabrica de steaguri secuieşti

Un atelier de croitorie din Şumuleu Ciuc a vândut peste 1.500 de steaguri secuieşti anul acesta într-o singură lună după ce a izbucnit scandalul politic româno-maghiar, în timp ce tot anul trecut nu făcuse mai mult de 100 de drapele ale secuilor. Pentru că nu făcea faţă comenzilor, directorul atelierului a adus croitorese voluntare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Acul maşinii de cusut tropăie pe masa pe care un material strălucitor de culoarea „albastrul cerului“ e tăiat la milimetru, răsucit în falduri, întors pe toate feţele, brodat pe margine, măsurat bine şi curăţat de scame şi aţe. Dintr-un aparat de radio mic, cu ceas electronic, care împrăştie sunete sparte, se-aud dedicaţii muzicale în limba maghiară pentru Albert şi Ilona, apoi pentru Juliska – „de ziua ei de naştere, cu puţină întârziere, îi urează viaţă fericită şi bătrâneţe liniştită prietena ei“. 

Pentru Katalyn şi Erzsebet, cele două femei din atelierul de croitorie cu maşini Singer, muzica de la radio se amestecă zi de zi cu turuitul acului pe steagurile confecţionate de ele, după un model precis însoţit de o amplă descriere, tipărit şi lipit pe un dulap metalic: „Simboluri secuieşti: stema şi steagul. Cele mai vechi simboluri secuieşti: soarele şi luna în creştere. Aceste simboluri sunt prezente în toate scaunele secuieşti, dar şi pe monumentele secuieşti de piatră. Albastrul este albastrul cerului“.

DACĂ SE GRĂBESC, FAC ŞI 50 DE DRAPELE PE ZI
 

Katalyn Gergely taie la dimensiuni stas şi coase părţile mari albastre şi aurii din care este compus steagul. 
 
Erzsebet Tulit taie după model, aplică, şi apoi brodează un soare cu opt raze – ar putea fi şi o stea în opt colţuri – şi o lună gri-metalic. O echipă mică, cu gesturi foarte precise, care poate croi chiar şi 40 de steaguri secuieşti într-o singură zi. Iar dacă se grăbesc, ajung şi la un record de 50, declară croitoresele. 
 
„Eu sunt foarte mândră“, spune Erzsebet cu bucurie, „mai ales când văd steagurile pe care le facem noi aici arborate în din ce în ce mai multe locuri. Am mai făcut un steag secuiesc cu roşu şi negru, numai că acesta pe care îl coasem acum este mai tradiţional“. 
 
Erzsebet, care coase de 13 ani în acest atelier, preferă dialogul în maghiară. Ştie româneşte, înţelege întrebările, dar se teme să nu facă vreo greşeală. Zâmbeşte şi arată ce se lucrează în micul atelier din Şumuleu Ciuc. Despătureşte un drapel al României, un steag NATO, unul al Ungariei şi câteva fanioane de agăţat pe masă pentru întâlniri oficiale româno-ungare.


„DE FAPT, ESTE STEAGUL JUDEŢULUI HARGHITA“

Nici prin cap nu le-a trecut celor două femei din micuţa fabrică de croitorie că, în februarie, în loc să coasă la obişnuitele steaguri alb-verzi ungureşti şi să confecţioneze cocardele care se pun în piept pe 15 martie, de ziua maghiarilor de pretutindeni, va veni o avalanşă de comenzi pentru steagul secuiesc.
 
Imre Kolumbán, director executiv al fundaţiei Csibesz (în română, Ştrengar) de care aparţine atelierul de croitorie, explică de ce a ajuns să cheme de-acasă croitorese voluntare pentru a face faţă comenzilor. 
 
„Noi întotdeauna avem o comandă mai importantă de steaguri ungureşti înainte de 15 martie, că le trebuie oamenilor să meargă la sărbătoare. Şi mai facem de obicei cocarde tricolore care se pun în piept. Şi chiar am început să producem din februarie aceste lucruri, pentru că am zis că dacă există cereri să nu rămânem descoperiţi. Şi deodată a apărut această treabă cu steagul secuiesc interzis – de fapt este steagul judeţului Harghita –, şi din această cauză a apărut o avalanşă de comenzi. Toată lumea voia să aibă un steag secuiesc. Aşa că din vorbă în vorbă au ajuns aici la noi şi am produs peste 1.500 de steaguri secuieşti de la începutul scandalului şi până azi. Au venit diferite fundaţii şi asociaţii care au comandat chiar sute de steaguri după acest scandal, şi ca să facem faţă la comenzi am adus nişte voluntari. 
 
Le-am rugat pe voluntarele care au mai lucrat la noi şi care cunosc deja atelierul nostru să vină pentru câteva zile să ne ajute. Acum producţia a mai scăzut puţin din ritmul pe care l-am avut în martie, dar încă se mai cere steagul secuiesc“, povesteşte Imre Kolumbán. 
 

STINDARDE SECUIEŞTI TRIMISE ÎN AMERICA
 

Directorul spune că atelierul nu şi-a făcut reclamă, practic oamenii au ajuns la uşa atelierului „din vorbă în vorbă“. „Unii au trimis steagul secuiesc în SUA, la rude, şi tot noi am făcut patru steaguri care au fost duse la o primărie în Budapesta, asta ştiu sigur.“ 
 
Fabrica din Şumuleu nu este singura care face steaguri secuieşti. Mai există o firmă în Gheorgheni şi alta în centrul municipiului Miercurea Ciuc, dar nici una nu face steaguri la dimensiunile pe care le croieşte atelierul din Şumuleu. 
 
„Noi facem aceeaşi dimensiune cu steagul românesc, şi acestea sunt mai cerute pe piaţă. Iar la comandă specială facem şi mai mari. Tot noi am făcut steagul care se află în piaţa din faţa Consiliului Judeţean Harghita care are dimensiunile 3,30 metri pe 2,20 metri“, precizează Imre Kolumbán.
 
 
Foto

ATELIERUL APARŢINE UNEI FUNDAŢII CARE AJUTĂ ORFANI
 

Atelierul de croitorie de unde etnicii maghiari cumpără steagurile secuieşti pe care apoi le arborează pe case ori în poartă se află în Şumuleu Ciuc, un cartier de la marginea municipiului Miercurea Ciuc, în câteva clădiri ale fostei cooperative meşteşugăreşti.
 

Cele două croitorese nu cos doar steaguri, ci şi haine bisericeşti, salopete pentru muncitori sau costume pentru dansatori.

Atelierul aparţine unei fundaţii înfiinţate în 1992 de parohul romano-catolic din Şumuleu Ciuc, care a dorit să facă un loc unde copiii orfani să înveţe o meserie. De altfel, fundaţia Csibesz îi ajută şi azi pe fetele şi pe băieţii din căminele de copii care vin şi învaţă croitorie şi tâmplărie în atelierele din Şumuleu Ciuc.

La început, aici se făceau mici lucrări de croitorie, dar şi de tâmplărie pentru nevoile bisericii. Cu ajutorul unor jurnalişti din Germania care au scris despre copiii din Şumuleu şi despre Csibesz s-au primit donaţii consistente cu care s-a reuşit cumpărarea clădirilor fostei Cooperative şi utilarea celor două ateliere. „Acum doar două femei lucrează în acest atelier. Erau şi vremuri când erau şi 15 fete aici, ele au învăţat croitoria şi apoi s-au angajat în alte fabrici, unele chiar au plecat în străinătate. Asta cu producţia mare de steaguri secuieşti practic de la o zi la alta a venit. Că noi de fapt lucrăm haine bisericeşti, facem haine de lucru, salopete, şi o chestiune interesantă e că noi facem haine pentru dansatorii sportivi. Facem şi steaguri pentru biserici şi diferite drapele naţionale după cum vedeţi la intrare. De la steagul secuiesc până la steagul Uniunii Europene sau steagul românesc, facem orice ni se cere“, explică Imre Kolumbán, director executiv al fundaţiei.

Cu banii adunaţi în atelierele de croitorie şi tâmplărie, după ce sunt acoperite cheltuielile de producţie, fundaţia ajută tinerii şi copiii orfani.

PREŢUL STEAGURILOR LA ŞUMULEU CIUC

Diferenţele de preţ ale tipurilor de steaguri vândute de fundaţia Csibesz din Şumuleu Ciuc provin din complexitatea aplicaţiilor necesare fiecărui drapel. Soarele şi luna cusute pe steagul secuilor sau stelele aplicate pe steagul Uniunii Europene cresc preţul acestor două drapele pentru că timpul de lucru al celor două croitorese implicate în producţie este mai mare. Steagul Ungariei şi cel al României au acelaşi preţ, pentru că nu au steme sau alte aplicaţii suplimentare. Atelierul a vândut anul trecut 1.000 de steaguri ale Ungariei, iar anul acesta, doar 450. În schimb a crescut producţia de steaguri secuieşti de la 100, anul trecut, la 1.500, anul acesta.

Steagul secuiesc – 35 de lei, Steagul Ungariei – 20 de lei, Steagul României – 20 de lei, Steagul Uniunii Europene – 35 de lei, Băţ din lemn pentru susţinerea drapelelor: 6 lei 

CRONOLOGIA UNUI SCANDAL POLITIC

2 februarie 2013. La ceremonia de învestire a noului prefect de Covasna, steagul secuiesc a fost scos din sala de protocol. Ministrul Constantin Niţă, prezent la ceremonie, declară că autonomia Ţinutului Secuiesc nu poate fi pusă în discuţie.

5 februarie. Apare o declaraţie a secretarului de stat maghiar Zsolt Nemeth (foto), care spune că maghiarii din Transilvania „se simt agresaţi simbolic“. Steagul Ţinutului Secuiesc este arborat pe clădirea unei primării de district din Budapesta.

6 februarie. Premierul român Victor Ponta „taxează“ declaraţiile secretarului de stat maghiar drept obrăznicii. Ponta îi cere ministrului de Externe român să ia măsuri, iar Titus Corlăţean îl cheamă pe ambasadorul Ungariei la MAE pentru explicaţii. Ambasadorul maghiar declară: „Dacă asta este voinţa secuilor, cetăţenilor români de etnie maghiară, dacă asta este cererea lor, da (susţinem – n.r.)“. Corlăţean ameninţă că îl va expulza pe ambasadorul Ungariei.

7 februarie. Zsolt Nemeth revine cu o nouă declaraţie şi anunţă că Ungaria va lua măsuri diplomatice în privinţa interzicerii de către România a arborării steagului pe clădirile oficiale. Măsurile vor fi anunţate în cursul zilei, a adăugat el, într-o intervenţie la postul public de radio Kossuth.

Titus Corlăţean are o convorbire telefonică cu omologul său din Ungaria, Janos Martonyi, şi cei doi au declarat că interesul cooperării dintre cele două state impune evitarea escaladării atitudinilor şi declaraţiilor publice formulate în cele două ţări. ;

 

Fabrica de steaguri secuieşti din Şumuleu Ciuc FOTO Adevărul/Liviu Iolu

Imagini din aceeasi galerie
  • Fabrica de steaguri secuieşti din Şumuleu Ciuc FOTO Adevărul/Liviu Iolu
  • Steag secuiesc în realizare  FOTO Adevărul/Liviu IolU
  • Cum se coase luna pe steagul secuiesc FOTO Adevărul/Liviu Iolu
  • Katalyn Gergely, una dintre angajatele atelierului FOTO Adevărul/Liviu Iolu
  • Kolumban Imre, directorul atelierului de croitorie din Șumuleul Ciuc unde se realizează steaguri secuiești FOTO Adevărul/Liviu Iolu
  • Steag al Uniunii Europene făcut în atelierul de croitorie secuiesc FOTO Adevărul/Liviu Iolu
  • Steag al Ungariei realizat tot la Șumuleul Ciuc
  • Tulit Erzsebet cu steagul secuiesc făcut de ea FOTO Adevărul/Liviu Iolu
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările