STUDIU Unul din trei români este expus în continuare riscului de sărăcie şi excluziune socială

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un român din trei este expus în continuare riscului de sărăcie şi excluziune socială, deşi România şi-a propus acum patru ani eradicarea sărăciei extreme până în 2030, a transmis, luni, Fundaţia World Vision România.

La împlinirea a patru ani de la adoptarea agendei globale Agenda 2030 şi a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), datele statistice arată că România este departe de a-şi fi atins ţintele propuse chiar şi pentru 2020, iar cele pentru 2030 par de nerealizat, potrivit fundaţiei.

Luni, Fundaţia World Vision România şi Reţeaua Naţională Anti-sărăcie şi Incluziune Socială au organizat o dezbatere pentru a analiza ce şi-a propus ţara în Strategia Naţională pentru dezvoltarea durabilă a României, documentul care transpune Agenda 2030, cum arată realitatea din 2019 şi, cel mai important, cine şi ce trebuie să facă pentru a fi atinse ţintele.

Conform ediţiei din 2019 a Semestrului European, unul din trei români este expus în continuare riscului de sărăcie şi excluziune socială. În plus, România are cea mai mare rată de sărăcie a persoanelor încadrate în muncă din UE (17,4%).

Imagine indisponibilă

Unul dintre principalele obiective din strategie este eradicarea sărăciei extreme pentru toţi cetăţenii până în 2030 şi reducerea cu cel puţin jumătate a numărului de cetăţeni care trăiesc în sărăcie relativă. Fundaţia avertizează că, în realitate, ratele sărăciei şi inegalităţii se menţin foarte ridicate în România, care trăieste în continuare un paradox al inegalităţii sociale şi al sărăciei, deşi creşterea economică a ţării se menţine peste media Uniunii Europene.

   

Până în 2030, România şi-a propus reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului educaţional. În realitate, atingând valoarea de 16, 4% in 2019, rata persoanelor (cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani) care au părăsit timpuriu sistemul de învăţământ şi de formare profesională rămâne una dintre cele mai ridicate din UE, potrivit fundaţiei. În zonele rurale, rata este de 27,1%, iar în rândul populaţiei rome de 77%, iar 38,7% dintre copiii cu vârsta de până la 15 ani sunt analfabeţi funcţional.

România şi-a propus adoptarea politicilor, în special fiscale, salariale şi de protecţie socială, în scopul reducerii progresive a inegalităţilor, respectiv a proporţiei grupurilor dezavantajate. Fundaţia avertizează că nivelul sărăciei şi al excluziunii sociale din zonele rurale este mai mare de două ori faţă de cel din oraşe. „Zona rurală şi copiii se numără în continuare printre grupurile defavorizate, deoarece unul din doi copii români se confruntă cu riscul de sărăcie. România are cea mai mare pondere din UE a copiilor care trăiesc în sărăcie”, se arată în comunicat.

Romii, cea mai vulnerabilă minoritate

Raportul inegalităţilor arată că, spre exemplu, 3,3% din populaţia României este de etnie romă , conform recensământului din anul 2011.„Condiţiile lor de viaţă sunt semnificativ mai nefavorabile decât media natională, fiind caracterizate prin amplasamente informale, neigienice şi neregulate. 78% dintre romi sunt expuşi riscului de sărăcie (comparativ cu 35% pentru populaţia non-romă ); peste 60% dintre romi au mers la culcare flămânzi cel puţin o dată pe lună (comparativ cu mai puţin de 20% pentru populaţia non-romă); 84% dintre gospodăriile rome nu au apă, canalizare sau energie electrică (52% pentru populaţia non-romă. Lipsa documentelor de identificare şi/sau a actelor de proprietate îi împiedică pe o parte dintre cetăţenii romi să acceseze servicii publice şi să îşi revendice drepturile. Sustenabilitatea programelor de stimulare a incluziunii şi de creştere a standardelor de viaţă este dificilă, deoarece proiectele existente sunt fragmentate şi se bazează în mare măsură pe finanţare externă”, se arată în document. 

În ceea ce priveşte generaţiile tinere, raportul arată faptul că minorii care trăiesc în sărăcie sunt mai predispuşi să rămână săraci în viaţa lor de adult din cauza oportunităţilor inegale. „România are cea mai mare pondere din UE a copiilor care trăiesc în sărăcie. Riscul de sărăcie pentru copii este corelat direct cu nivelul de educaţie al părinţilor, iar această corelaţie a devenit mai puternică în 2017. Mai mult, din cauza deficienţelor din sistemele de învăţământ şi de sănătate, copiii născuţi astăzi urmează să intre pe piaţa muncii cu doar 60% din potenţialul lor real, cel mai scăzut nivel din UE30. Faţă de media UE, familiile cu venituri mici raportează dificultăţi mai mari în a-şi permite susţinerea educaţiei pentru copiii lor. Oferta existentă de servicii publice şi sistemul de învăţământ nu reuşesc să gestioneze această provocare. Inegalităţile de oportunităţi în creştere afectează şi alte grupuri vulnerabile, cum ar fi adulţii tineri şi comunitatea de romi”, mai arată datele.

Specialiştii atrag atenţia că este nevoie de un plan concret de implementare a Agendei 2030, iar reprezentanţii Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă au declarat, în cadrul dezbaterii, că până la sfârşitul anului acest plan va fi finalizat.  „Parteneriatul stat-societate civilă-mediul privat este esenţial pentru implementarea Agendei. Pentru ca obiectivele de dezvoltare durabilă să fie atinse, un prim pas extrem de important este ca acestea să fie din ce în ce mai vizibile şi popularizate, astfel încât atât fiecare cetăţean în parte, cât şi mediul privat, societatea civilă şi, cel mai important, autorităţile să şi le asume şi să le implementeze”, se arată în comunicat.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite