STUDIU La ce e bună facultatea? Avantajele educaţiei măsurate în ore de muncă şi venituri

STUDIU La ce e bună facultatea? Avantajele educaţiei măsurate în ore de muncă şi venituri

Peste 90% dintre persoanele cu studii superioare stau la serviciu, în mod obişnuit, între 30 şi 40 de ore FOTO EPA-EFE/Mauritz Antin

Românii cu „carte” puţină lucrează mai mult decât cei cu studii superioare. Asta este concluzia unei cercetări despre condiţiile de viaţă ale populaţiei din România, realizată în mai 2018 şi publicată anul acesta. Raportul arată că cu cât nivelul de studii al unei persoane este mai ridicat, cu atât timpul său de lucru săptămânal ajunge să fie mai scurt.

Ştiri pe aceeaşi temă

Spre exemplu, cercetarea arată că peste 90% dintre persoanele cu studii superioare stau la serviciu, în mod obişnuit, între 30 şi 40 de ore, în timp ce 37% din cei cu studii primare sau fără şcoală muncesc peste 40 de ore pe săptămână. 

Concret, nivelul de instruire absolvit este o caracteristică individuală importantă, care influenţează accesul, poziţia pe piaţa forţei de muncă şi venitul obţinut prin muncă, spun cercetătorii. Din acest punct de vedere, populaţia de 16 ani şi peste se structurează astfel, în ordinea ponderii descrescătoare: 36,3% au absolvit un nivel de instruire liceal sau postliceal de specialitate, 30,9% au un nivel de instruire primar ṣi gimnazial, 19,1% au terminat o şcoală profesională, în timp ce doar 13,7% au terminat o formă superioară de învăţământ. 

Sociologii consideră că nivelul de pregătire „dictează” poziţia pe piaţa muncii, precum şi respectarea drepturilor angajaţilor, cei cu studii superioare fiind mai bine văzuţi de către angajatori. „Munca de birou poate fi făcută, o parte dintre ea, de acasă. Angajatorii sunt mai flexibili şi ţin cont la orarul de muncă al celor cu studii superioare, mai ales că aceştia şi îşi cunosc mai bine drepturile, comparativ cu ceilalţi. Spre exemplu, dacă în contract se stipulează că trebuie să muncească opt ore, atunci ei stau doar opt ore la muncă.  În plus, cei cu studii superioare produc mai mulţi bani prin valoare adăugată iar în consecinţă, angajatorii sunt mai tentaţi să le respecte drepturile şi să nu îi ţină în plus peste program. Însă, cu cât nivelul de educaţie scade, cu atât zona de ocupaţie pe piaţa muncii este una mai marginală, iar persoanele acceptă  să lucreze mai mult şi în condiţii mai proaste”, consideră sociologul Gelu Duminică. 

Sărăcia, bat-o vina
 

În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, cele mai multe persoane angajate cu pregătire superioară (29,1%) locuiesc în regiunea Bucureşti-Ilfov, dublu faţă de valoarea relativă la nivel naţional (13,7%). La polul opus se află regiunile Nord-Est, Vest ṣi Sud-Muntenia care au cele mai mici procente ale populaţiei cu nivel de pregătire superior (între 7,3%- 9,8%). Aşadar, cele mai multe persoane care lucrează peste 40 ore locuiesc în mediul rural, de  2,4 ori mai mulţi faţă de mediul urban, se arată în cercetarea realizată de către INS. Totul ţine de cât de mult investeşte statul şi în ce regiuni se investeşte în dezvoltare, spun specialiştii. „Vorbim despre investiţii în educaţie, în centre universitare, dar despre gradul de mobilitate din ţară şi politicile de mobilitate. Doar aşa  se pot reduce disparităţile de acest gen”, mai arată sociologul.

Un alt motiv pentru care oamenii cu studii precare tind să muncească mai mult de 40 de ore pe săptămână este sărăcia. Cei educaţi şi cu meserii mai solicitate pe piaţa muncii, sunt mai puţini vulnerabili comparativ cu persoanele cu studii minime. „Oamenii cu un nivel redus de educaţie, precum şi cei fără studii şi din mediul rural tind să accepte de multe ori, condiţii de muncă care nu au nicio legătură cu prevederile din contract. Pentru câţiva zeci de lei în plus pe zi, oamenii acceptă să stea mai multe ore la muncă. Aceste chestiuni ţin de nivelul de educaţie, de gradul de sărăcie, de accesul la informaţii şi cunoaşterea drepturilor pe piaţa muncii”, consideră Duminică. 

Bărbaţii muncesc mai mult
 

În plus, o altă diferenţă care reiese din cercetare este dată de analiza pe gen, care arată faptul că bărbaţii tind să muncească mai mult decât femeile, aceştia ajungând la un program obişnuit de lucru care depăşeşte 40 ore săptămânal, (20,8%), decât al femeilor (15,0%), se precizează în raport. Disparităţile continuă în ceea ce priveşte domeniile de activitate unde populaţia feminină ocupată lucrează într-o proporţie mult mai mare decât cea a bărbaţilor: sănătate şi asistenţă socială (82,8%), învăţământ (72,9%), hoteluri şi restaurante (59,2%), în timp ce ponderile mai ridicate ale bărbaţilor se întâlnesc în construcţii (90,6%), producţia şi distribuţia energiei electrice şi termice, gaze şi apă (78,2%), agricultură şi în administraţie publică şi apărare (62,4%). Avem profesii profund feminizate şi masculinizate, spun experţii. „Este vorba despre statutul femeilor în societatea românească şi că acestora, în mentalul colectiv, i se permite să lucreze doar în anumite domenii. De mici, suntem învăţaţi şi creştem crezând în aceste stereotipuri”, conchide sociologul.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: