Secretele vaccinului împotriva COVID-19

Secretele vaccinului împotriva COVID-19

Au apărut primele vaccinuri anti-COVID care folosesc o tehnologie inovativă

Lansarea campaniilor de vaccinare anti-COVID a stârnit, firesc, o serie de întrebări legate de viteza cu care a fost elaborat, de modul în care funcţionează şi de motivele pentru care majoritatea giganţilor farmaceutici au adoptat aceeaşi tehnologie revoluţionară, bazată de pe ARN-ul mesager.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pandemia determinată de virusul SARS-CoV-2 a capacitat resurse uriaşe ştiinţifice şi financiare pentru găsirea unui ser care să pună capăt crizei sanitare care a afectat întreaga planetă. Într-un timp relativ scurt, giganţi farmaceutici precum Pfizer-BioNTech şi Moderna au anunţat că au reuşit să obţină vaccinuri având la bază o tehnologie inovativă, bazată pe ARNm (acidul ribonucleic mesager), obţinut pe cale sintetică. Şi laboratorul farmaceutic german Curevac a anunţat luni lansarea celei de-a treia şi ultima fază a testelor clinice la scară mare, în vederea autorizării vaccinului său, bazat tot pe ARN mesager.
 
Vaccinurile sunt considerate printre cele mai mari invenţii ale medicinei moderne, ajutând la eradicarea multor boli infecţioase, dar dezvoltarea vaccinurilor implică, de regulă, un proces lung şi complex. Într-o situaţie de urgenţă precum pandemia pe care o traversăm s-a reuşit scurtarea ciclului, explică prof.dr. Viorel Alexandrescu, cercetător virusolog, fost director al Institutului Cantacuzino din Bucureşti. 
 
„În mod normal, un vaccin care este complet nou, dar care nu este pentru o boală de urgenţă cum este pandemia, se face în patru etape care pot ţine un an, un an şi jumătate. Cu ajutorul agenţiilor de control, cum este FDA-ul din SUA, s-a reuşit să se scurteze şi să se accelereze acest proces de producere şi de control. Însă, obligatoriu, pentru obţinerea vaccinului trebuie făcute teste pe animale, iar dacă acelea nu au rezultate satisfăcătoare, nu se trece la testarea pe oameni, pentru că vaccinul trebuie să fie foarte sigur“, subliniază universitarul. 
 

Tehnica mARN e studiată de trei decenii

Două firme farmaceutice angajate în găsirea unui ser care să prevină îmbolnăvirea cu SARS-CoV-2 au anunţat că tehnica folosită este una inovativă şi are la bază informaţia genetică, respectiv un ARN mesager sintetic. Dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, a explicat în ce constă noutatea: „Tehnica ARN-ului mesager stă la baza vaccinului Pfizer/BioNTech împotriva COVID-19, aprobat deja pentru utilizare de urgenţă în SUA, Marea Britanie şi Canada, dar şi la baza vaccinului Moderna, a cărui autorizare pentru utilizare de urgenţă în SUA este aşteptată la finalul acestei săptămâni. Tehnica ARN-ului mesager este studiată de peste 30 de ani, iar marele merit în dezvoltarea acesteia îi revine cercetătoarei de origine maghiară Katalin Karinko“, subliniază dr. Geantă. 
 
Ca în majoritatea cazurilor, şi această idee revoluţionară s-a lovit iniţial de indiferenţa lumii ştiinţifice, adaugă medicul. „Acest fapt ar putea explica şi de ce a durat trei decade pentru a putea discuta abia astăzi despre beneficiile acestei tehnologii în prevenirea unei boli, COVID-19. O consultare a bazei de date clinicaltrials.gov ne arată în acest moment un număr de peste 1.000 de studii clinice, în diverse faze de dezvoltare, care folosesc tehnologia ARN-mesager, nu doar pentru COVID-19, dar şi pentru alte tipuri de infecţii, pentru boli imunologice sau forme de cancer“, potrivit dr. Marius Geantă. 
 

Vaccinul ARN, mai sigur

Noua tehnologie este considerată mai eficientă şi mai sigură, comparativ cu metodele tradiţionale de obţinere a vaccinurilor - din virus inactiv sau slăbit - plus că permite producţia unei cantităţi mari de ser într-un timp scurt.
„Metodele tradiţionale de producere a vaccinurilor se bazează pe utilizarea unor virusuri vii, atenuate, moarte sau a unor fragmente virale, care odată introduse în organism declanşează un răspuns imnun protector faţă de infecţia virală. O altă tehnologie foloseşte adenovirusurile, ca vehicul pentru transportul informaţiei genetice a virusului în organism“, explică dr. Geantă.
 
Tehnologia ARN-ului mesager, adaugă acesta, funcţionează diferit, „în sensul în care facilitează inserarea prin vaccinare în organism doar a informaţiei genetice - ARN - necesare pentru a sintetiza antigenul relevant - Proteina S - din SARS-CoV-2, iar Proteina S va determina reacţia sistemului imun şi apariţia anticorpilor protectori.“
 
Prin utilizarea tehnologiei ARN mesager, este eliminat riscul de a face boala prin vaccinare - cum, teoretic, se poate întâmpla atunci când sunt folosite vaccinuri cu germeni atenuaţi sau inactivaţi -, dar şi riscul ca organismul să dezvolte o reacţie imunologică împotriva adenovirusului, vehiculul folosit în cazul celorlalte tipuri de vaccinuri, enumeră dr. Geantă avantajele noii tehnologii. 
 
„Aşadar, profilul de reacţii adverse al vaccinurilor bazate pe tehnologia ARN mesager poate fi considerat mai bun, iar dovezi în acest sens aduc documentele de aprobare publicate în Statele Unite şi Marea Britanie“, argumentează medicul. „Implicit, prin această autorizare, şi tehnologia bazată pe ARN mesager a fost validată, deci în acest moment putem să discutăm despre o tehnologie omologată pentru vaccinuri“, conchide dr. Marius Geantă. 
 

Avantajele decisive: viteza şi costurile

În condiţiile de urgenţă impuse de răspândirea fulgerătoare a pandemiei de COVID-19, un avantaj major al vaccinului cu ARN mesager faţă de vaccinul clasic îl constituie viteza de dezvoltare şi de producţie. În faza de dezvoltare, pentru vaccinul clasic se impune obţinerea în medii de cultură a unor mari cantităţi de agent patogen care să fie atenuat sau inactivat pentru teste, ceea ce consumă mult timp şi necesită capacităţi tehnologice importante. Prin comparaţie, dezvoltarea vaccinului bazat pe ARN mesager nu necesită niciun fel de virus, ci doar cunoaşterea secvenţei de nucleotide care induce sinteza Proteinei S, secvenţă care poate fi extrasă din orice moleculă ADN. 
 
Concret, dezvoltarea vaccinului clasic, obţinut prin multiplicarea virusurilor în medii de cultură ca ouăle de găină sau celulele de mamifer, poate dura 10-15 ani - durată necesară obţinerii şarjelor de vaccin necesare diferitelor stadii de testare. În schimb, în cazul vaccinului bazat pe ARN mesager, care se obţine sintetic, este necesară doar o săptămână pentru o şarjă de vaccin, explică specialiştii de la Pfizer. Avantajul în ceea ce priveşte viteza şi costurile se menţine şi în faza de producţie, ceea ce a contribuit decisiv la decizia giganţilor farmaceutici de a dezvolta vaccinuri bazate pe ARN mesager.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările