Dintr-un video postat pe Facebook al edilului, reiese că PMB a ajuns în posesia studiului în ianuarie 2019, iar concluziile acestuia, vizând poluarea ridicată din Bucureşti, se referă ”doar” la perioada 2010-2017, aspect îmbucurător, ni se sugerează, întrucât din 2018, PMB a adoptat măsuri prin Planul Integrat de Calitate Aer (PICA), în special achiziţia a 400 de autobuze diesel, caracterizate ca fiind ”prietenoase cu mediul”, iar în consecinţă, poluarea a scăzut în Bucureşti.

Acest studiu nu a fost făcut public, el nefiind disponibil pe websiteul INSP[1], deşi INSP este o instituţie a statului român, a cărei atribuţie o constituie monitorizarea sănătăţii populaţiei. Mai mult, conform INSP, alte două studii au fost realizate în 2019, vizând, pentru aceeaşi perioadă 2010-2017, impactul poluării cu particule asupra sănătăţii populaţiei din Iaşi, şi respectiv impactul poluării cu benzen asupra sănătăţii populaţiei din Ploieşti şi zonele limitrofe. Nici aceste studii nu sunt publice.

Cu toate acestea, studiul INSP pentru Bucureşti este prezentat de PMB în PICA ca fiind o măsură suplimentară pentru îmbunătăţirea calităţii aerului din Bucureşti, fiind considerat de PMB, ca ”necesar pentru identificarea efectelor poluării aerului şi protejarea populaţiei” (măsura N.5 din Anexa 2 la PICA). PMB nu a făcut acest studiu disponibil publicului, el nefiind disponibil pe websiteul PMB, în ciuda transparenţei clamate de edilul Capitalei în postarea video de mai sus.

Conform PICA, acest studiu era menit să identifice, în Bucureşti, efectele poluării aerului, în scopul protejării sănătatea populaţiei. De ce PMB a ţinut acest studiu în sertar, până acum? Foarte probabil, constatările acestuia nu sunt pe placul PMB, aspect de altfel atins fugitiv în video-intervenţia ”pro-mediu” a edilului: poluarea era în 2010-2017 atât de gravă, pentru sănătatea populaţiei, încât INSP recomanda suspendarea traficului pe arterele poluate, aspect de neînchipuit pentru PMB.

Acum câteva zile, la Roma, unde lipsa de precipitaţii a amplificat poluarea cu particule, s-a restricţionat integral traficul diesel, intens poluator cu particule PM10 şi PM2.5, inclusiv pentru vehiculele Euro 6, între anumite ore. Ca idee, conform unor porţiuni din studiul INSP obţinut pe surse de mass-media[2], poluarea din Roma este sub nivelul celei din Bucureşti. Lipsa de precipitaţii în Bucureşti este deja o trista realitate, iar traficul rutier este recunoscut de PMB prin PICA ca fiind principala sursa de poluare, prin urmare doar măsurătorile nivelului actual de poluare, contestate de PMB, mai pot întârzia nişte măsuri dure, dar necesare, anti-trafic rutier în Bucureşti. Cât despre perla coroanei PMB, cele 400 de autobuze diesel ”prietenoase cu mediul”, care în Roma n-ar fi putut circula, diesel fiind, cu altă ocazie.

Dacă PMB ar manifesta cu adevărat transparenţă şi interes în privinţa eradicării poluării aerului din Bucureşti, ar accepta orice măsurători care susţin că există poluare în oraş, în scopul evaluării şi implementării de soluţii anti-poluare, chiar impopulare, dar care cu siguranţă ar fi înţelese de cetăţeni, atunci când li s-ar explica că este în joc sănătatea lor. Practic, este nevoie de un nou studiu de calitate aer în Bucureşti, pe care PMB să îl implementeze printr-un nou PICA, dezbătut larg, şi care să instituie măsuri reale de descurajare a traficului rutier în Bucureşti.

Până atunci, INSP şi PMB vor continua să ascundă studiile vizând impactul poluării asupra sănătăţii umane, măsurile anti-poluare ale PMB vor avea efecte numai în paginile unor planuri bune pentru reciclarea hârtiei, dar, declarativ, mai ales înainte de alegeri, vom fi asiguraţi de cele mai bune intenţii