RAPORT Canabisul, principala substanţă consumată de români. Tot mai mulţi conaţionali cultivă stupefiantul. Care sunt motivele creşterii consumului

RAPORT Canabisul, principala substanţă consumată de români. Tot mai mulţi conaţionali cultivă stupefiantul. Care sunt motivele creşterii consumului

Canabisul rămâne cel mai consumat drog din România, arată cel mai recent raport european privind stupefiantele, care analizează date colectate în 2015 şi 2016. Ţara noastră se află mult sub media europeană din punct de vedere al mortalităţii asociate consumului de droguri, arată un comunicat emis de Agenţia Naţională Antidrog.

Ştiri pe aceeaşi temă

Printre substanţele interzise cele mai capturate în România se numără cannabisul, heroina, cocaina, amfetaminele şi MDMA, arată documentul. 
 
Concret, raportul evidenţiază că prevalenţa consumului de droguri ilicite a crescut progresiv în perioada 2004 - 2013 în România, canabisul fiind cel mai utilizat drog, cu un consum concentrat în rândul populaţiei de tineri adulţi, respectiv cei cu vârste cuprinse între 15 şi 34 de ani. 
 
Tot canabisul a fost şi principala substanţă consumată de beneficiarii serviciilor de tratament, în special în rândul persoanelor admise pentru prima dată în tratament. În cazul celor care au mai beneficiat înainte de tratament, aceştia au solicitat sprijin pentru consumul de heroină. Astfel, date oferite de spitale arată că 95% din cei care îşi injectează droguri, admişi în tratament, au consumat heroină ca drog principal.  
 
Programul de reabilitare pentru cei care consumă canabis
 
„În februarie 2014 a intrat în vigoare noul cod penal şi noul cod de procedură penală. Practic, procurorul poate să dispună evaluarea persoanelor consumatoare de droguri de către Agenţia Naţională Antidrog şi centrele sale. Ceea ce a crescut este tocmai acest număr de persoane care sunt prinse deţinând sau traficând canabis, care sunt în faza de urmărire penală şi pentru care procurorul dispune evaluarea lor”, au explicat specialişti din ANA pentru „Adevărul”.
 
„Aceste persoane sunt evaluate şi, în situaţia în care specialiştii noştri consideră că întrunesc criteriile de includere într-un program de asistenţă, se face acest lucru, însă doar dacă persoanele respective sunt de acord. Decizia specialiştilor noştri e luată după ce aceştia verifică dacă viaţa socială, abilităţile cognitive, etc, sunt afectate de consum”, au completat specialiştii.
 
Ca urmare, procurorul cheamă din nou persoana vizată şi o întreabă dacă e de acord sau nu să intre în programul de asistenţă. „Dacă semnează că e de acord, programul devine cu caracter obligatoriu iar persoana respectivă e nevoită să meargă la psiholog odată la două săptămâni, la managerul de caz cu o anumită frecvenţă, pe perioada care a fost propusă şi care variază între trei sau şase luni. În acest timp, din punct de vedere juridic, nu se întâmplă mare lucru. E ca un fel de suspendare, procurorul aşteaptă un raport final din partea noastră. Programul de asistenţă are nişte obiective. La final, dacă nu respectă condiţiile programului, noi înştiinţăm de îndată iar procurorul poate trimite mai departe dosarul în instanţă”, au explicat aceiaşi experţi.
 
„Practic, acest program de asistenţă îi dă şansa să îşi rezolve problema legată de consum. Ţi se dă o şansă în faza de urmărire penală de a face ceva şi de a rezolva problemele. Ideea e de a interveni cât mai devreme în faza de justiţie”, au conchis aceştia. 
 
Numărul consumatorilor care solicită sprijin, în creştere
 
Potrivit raportului, s-a remarcat o tendinţă de scădere a numărului consumatorilor de opiacee admişi la tratament în România, începând cu anul 2007 şi o creştere a numărului consumatorilor de canabis (începând cu anul 2013), creştere parţial determinată de aplicarea prevederilor noului Cod Penal prin care este oferită alternativa la închisoare pentru anumite categorii de persoane care au săvârşit infracţiuni la regimul drogurilor.
 
Concret, de la intrarea în vigoare a noului Cod Penal, pe 1 februarie 2014, munca în folosul comunităţii a fost introdusă ca modalitate de executare a pedepsei (poate însoţi sau înlocui închisoarea sau amenda, dar nu este o pedeapsă separată). Sunt preferate activităţile de salubritate publică (măturat, curăţenie şi amenajări în spaţii verzi, deszăpezire etc.), asistenţa persoanelor vârstnice şi activităţile de protecţie a mediului. Munca nu poate depăşi opt ore pe zi şi se face doar în zilele de lucru, pe timpul zilei. 
 
De asemenea, este în creştere numărul consumatorilor de canabis care accesează serviciile de asistenţă medicală de urgenţă.⁠⁠⁠⁠ De asemenea, este în creştere numărul cazurilor de consumatori de canabis care accesează serviciile de asistenţă medicală de urgenţă. 
 
Problema, notează specialiştii, e faptul că s-a înregistrat o creştere alarmantă de cazuri de infecţii HIV în rândul consumatorilor de droguri injectabile, potrivit Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor. Însă, în ceea ce priveşte rata de mortalitate indusă de consumul de droguri în rândul adulţilor, ea a fost în anul 2015 de 1,6 decese la milionul de locuitori, sub media europeană, de 20.3 decese la milionul de locuitori. 
 
Raportul european, bazat pe date colectate în 2015 şi 2016, a subliniat creşterea „gravă” şi „îngrijorătoare” a numărului de decese provocate de supradozele de droguri în cele 28 de ţări din UE, dar şi în Turcia şi Norvegia (8.441 decese în 2015, +6% în raport cu 2014), care au fost „în principal asociate cu heroina şi cu alte opiacee” (derivate din opiu).
 
Această creştere a mortalităţii, pentru al treilea an consecutiv, vizează „aproape toate categoriile de vârstă” şi ţări precum Germania, Marea Britanie, Olanda, Suedia, Lituania şi Turcia. Ea afectează în mod deosebit 1,3 milioane de europeni, consideraţi „utilizatori problematici de opiacee” şi care alcătuiesc un grup „deosebit de vulnerabil”.
 
De unde provin drogurile care intră în România
 
Piaţa drogurilor reliefează faptul că România se situează pe ruta balcanică de traficare a heroinei, ca urmare a localizării sale geografice. Heroina provine din Afganistan şi este traficată, în principal, prin Turcia şi alte ţări balcanice, în România, şi apoi, în Europa Centrală şi de Vest. 
 
Cocaina este transportată din America de Sud în cantităţi mari prin porturile Mării Negre, sau rutier şi aerian, din alte state membre ale UE fiind destinată, în principal, pieţelor din afara ţării. 
 
Canabisul provine, în special, din Spania, Olanda şi Republica Cehă, intrând pe teritoriul României pe cale rutieră. Chiar dacă, începând cu anul 2010, producţia internă de canabis a crescut, cultivarea domestică a canabisului continuă să se menţină la o scară redusă. MDMA/ ecstasy şi amfetaminele traficate în România, provin din ţările din Europa de Vest (Belgia şi Olanda). Noile substanţe psihoactive provin, în principal, din ţările asiatice şi, de regulă, ajung în România prin curier poştal. 
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: