Meniul românilor, comparativ cu cel al europenilor: ce alimente lipsesc sau sunt cantitativ prea puţin consumate

Meniul românilor, comparativ cu cel al europenilor: ce alimente lipsesc sau sunt cantitativ prea puţin consumate

FOTO Adevarul

Românii consumă exagerat de multă pâine şi prea puţin peşte, iaurt sau fructe din lume. Aşa poate fi definit, pe scurt, profilul alimentar al românilor, care este total diferit de cel al altor europeni.

Concret, în România se consumă 64 de kilograme de carne şi produse de carne pe cap de locuitor într-un an faţă de Franţa, Germania şi Spania, unde consumul de carne depăşeşte 85 de kilograme de carne pe cap de locuitor. Nici din perspectiva consumului de iaurt nu stăm prea bine, conform statisticilor, care ne plasează mult sub media europeană. Mai exact, în România se consumă doar şapte kilograme de iaurt pe cap de locuitor, în condiţiile în care în Franţa se consumă 30 de kilograme pe cap de locuitor, iar în Bulgaria se consumă 23 de kilograme pe cap de locuitor. 
 
Campioni la consumul de pâine şi patiserie
 
Pe de altă parte, consumul de pâine este exagerat în România. Ţara noastră este, de fapt, campioană europeană din această perspectivă, iar consecinţele consumului de pâine şi de patiserie, care intră în această categorie, se văd în numărul tot mai mare de boli cronice depistate de medicii români. 
 
„Toată alimentaţia de pe stradă e făcută cu cele mai ieftine şi proaste ingrediente. Adică grăsimi şi zahăr. Şi pentru că se consumă hrană de proastă calitate am ajuns să vedem în cabinete tot mai multe cazuri de diabet zaharat şi de obezitate, inclusiv la copii. Românii mor prin boală cardiacă, dar la bază sunt supraponderea şi obezitatea. Suedezii, cât de bogaţi sunt ei, mănâncă puţin şi de calitate, românul mănâncă prost”, a explicat profesorul Constantin Ionescu-Târgovişte, medic nutriţionist. 
 
Lipsa interesului pentru fructe şi legume
 
O altă problemă evidenţiată de specialişti e lipsa interesului pentru legume şi fructe. Doar 35% din populaţie consumă legume şi fructe zilnic în timp ce la nivel european 66% din locuitori preferă fructele şi legumele proaspete.
 
„Întoarcerea la hrana integrală, la alimentaţia bogată în fructe şi legume şi leguminoase autohtone, cât mai închise la culoare, cereale integrale, lactate fermentate, peşte şi carne slabă neprocesate, precum şi asigurarea unei hidratări complete, efectuarea unui efort fizic zilnic de minimum 30 de minute, un somn odihnitor de 7-8 ore şi menţinerea unei stări emoţionale pozitive, ne pot îmbunătăţi sănătatea şi ne pot creşte speranţa de viaţă”, a completat şi nutriţionistul Lygia Alexandrescu. 
 
Istoria comportamentului alimentar la români
 
Românii mănâncă prost încă de la începutul secolului. Atunci hrana ţăranului român era săracă în nutrienţi. Aceştia mâncau tradiţionala mămăligă, ciorba sau borşul de legume care nu era dres cu ou, varză, fasole, mazăre şi verdeţuri. Ocazional consumau puţin peşte, sau carne de porc în perioadele în care nu era post. 
 
În perioada interbelică şi postbelică, alimentaţia ţăranului român a continuat să fie limitată ca diversitate, calitate nutriţională şi energetică.
 
Mai târziu, în perioada comunistă alimentele de bază au fost cartelate, fiind limitat drastic aportul energetic. Doar după 1990 alimentaţia românilor s-a diversificat, dar asta a implicat inclusiv consumul de alimente intens procesate, care au afectat starea de sănătate a unui mare procent de populaţie.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: