În ce domenii de interes comun pot coopera România şi Tasmania? Cu cine sunt asociaţi românii? Ce îi atrage pe români la capătul lumii şi cum se integrează aceştia aici?

Interviu cu Nineta Bărbulescu, ambasador al României în Australia şi Noua Zeelandă, primul ambasador desemnat de preşedintele Klaus Iohannis.

Românii sunt asociaţi cu Dracula, Brâncuşi, Nadia Comăneci, Nicu Vlad, Inna şi cu Revoluţia din 1989, prima revoluţie televizată din istorie. Australienii sunt impresionaţi de jertfa soldaţilor români căzuţi în Primul Război Mondial şi au înţeles rolul acestora în crearea statului român modern, de povestea Internetului de mare viteză şi de interesul Prinţului Charles pentru restaurarea unor case tradiţionale şi pentru agricultura ecologică din Transilvania.

Paul Stan: Recent, am auzit de vizita unui oficial român în Tasmania.Ce părţi şi interese comune ar avea România şi Tasmania ?

Nineta Bărbulescu: Cu ocazia primei mele vizite în Tasmania (8 – 11 iulie 2015) am identificat un potenţial de cooperare în domenii precum: sănătatea, tehnologia informaţiilor şi inovaţiei, cea mai mare colecţie de artă românească modernă şi contemporană, aflată în custodia Universităţii din Tasmania şi un interes viu al românilor din acest stat australian de a fi mai mult împreună şi de a fi mai bine percepuţi ca o comunitate a unei  ţări latine cu 2.500 de ani de istorie documentată.  

Inedit, parcul naţional din sud-vestul Tasmaniei s-a numit multe decenii Transilvania, prin trimitere la înţelesul latin (ţara de dincolo de pădure).

P.S.: Inedit, am aflat despre un Fan Club Dacia la capătul lumii!?

N.B.- Sunt onorată să fiu primul ambasador al României desemnat de Preşedintele Iohannis. În marja prezentării scrisorilor de acreditare la Wellington (3 iunie 2015) am vizitat comunităţile româneşti din 3 oraşe: Christchurch, Wellington şi Auckland  şi am aflat, cu bucurie, despre intenţia unui grup de români de a crea un fan Club Dacia pentru a stimula decizia companiei Renault de a exporta maşini Dacia şi în Australia şi Noua Zeelandă. Sper să se materializeze şi Fan CLUBUL Dacia şi exporturile acestui brand românesc tradiţional.

P.S.: Cât de mari sunt comunităţile românilor din Australia şi Noua Zeelandă ?

N.B.- La recensământul australian din 2011, comunitatea românească din această ţară era formată din 12.247 persoane care au declarat că vorbesc româneşte acasă, respectiv : 5.022 în statul Victoria (capitala Melbourne), 2375 în statul New South Wales (capitala Sydney), 2.126 în statul Queensland (capitala Brisbane), 1.620 în Australia de Vest (capitala Perth), 978 în Australia de Sud (capitala Adelaide), 70 în Australian Capital Territory (capitala Australiei - Canberra), 34 în Tasmania (capitala Hobart) şi 22 în Teritoriile de Nord (capitala Darwin).

Dacă valorificăm media participării la turul doi al prezidenţialelor din noiembrie 2014,  respectiv 10%, obţinem aproximativ 16.000 persoane de origine română cu vârsta peste 18 ani.

Potrivit celui mai recensământ din Noua Zeelandă (2013), comunitatea românească din această ţară este formată din 1.455 persoane. Estimările mele pentru comunităţile româneşti din Australia sunt de aproximativ 22.000, iar cele din Noua Zeelandă în jur de 3500.

Având în vedere unele critici aduse chestionarului recensământului australian din 2011, sunt încrezătoare că datele statistice ale viitorului recensământ din Australia vor reflecta mai aproape de realitate numărul total al românilor din această ţară.

P.S.: Ce profil au românii care aleg să trăiască şi muncească atât de departe de ţară?

N.B.- În 2014 au fost create două grupuri pe LinkedIn denumite Romanian Australian Business Network şi Romanian Science and Techology Research Network care au, în prezent 108, respectiv 86 membri.

Circa 1903 persoane au profiluri pe reţeaua LinkedIn asociate cu categoria „român“, iar structura acestei mulţimi consider că este reprezentativă pentru profesiile românilor din Australia: 

- 50 % sunt oameni de afaceri (“Romanian business” 1.032 persoane)

- 25 % sunt oameni de ştiinţă (“Romanian science” 565 persoane)

- 6 % sunt studenţi (“Romanian student” 139 persoane)

- 2,5% sunt lectori universitare (67 persoane)

- 1 % sunt profesori (”Romanian professors” 19 persoane)

Structura pe domenii de activitate este:

184 persoane - IT 10% ,

79 persoane – servicii financiare - 5%

62 persoane – marketing şi publicitate -  4%

60 persoane – minerit şi metale 4%,

59 persoane – construcţii 4%,

55 persoane – educaţie – nivel academic 4% ,

27 persoane - cercetare 2%

Percep comunităţile româneşti din Australia şi Noua Zeelandă ca o reflectare fidelă a românilor de acasă! După valurile imigraţiei politice dinainte de 1990, unii români ajung direct în Australia şi Noua Zeelandă fie datorită rudelor şi prietenilor de aici sau din pură întâmplare! În noiembrie 2014, la secţia de votare din Perth, prima organizată vreodată pentru românii din cel mai îndepărtat stat australian, am cunoscut şi câte 4 generaţii din aceeaşi familie de români, au fost momente foarte speciale!

Interesată de promovarea diasporei ştiinţifice româneşti

N.B: În mod deosebit însă, sunt interesată de promovarea diasporei ştiinţifice româneşti din Australia şi Noua Zeelandă, este un potenţial imens şi mi-am propus să/i conectez între ei şi să facilitez cooperarea cu cercetători şi centre universitare din România deoarece împreună cu omologi din Australia şi Noua Zeelandă, pot aplica cu succes pentru granturi europene finanţate prin Horizon 2020.

De aceea în perioada 14 – 16 iunie 2015 am organizat, la Canberra, primul simpozion dedicat diasporei ştiinţifice româneşti din Australia şi am avut ca invitaţi de onoare 12 distinşi profesori/cercetători de origine română şi pe ministrul australian al Comunicaţiilor Onorabilul Malcolm Turnbull, căruia i-am povestit istoria Internetului de mare viteză din România, Australia situându-se pe locul 62 mondial – faţă de România care îşi dispută, cu Coreea de Sud, locurile 3 şi 4 mondial. Acesta a replicat frumos printr-o trimitere la podul peste Dunăre construit acum aproape 2000 de ani de arhitectul Apolodor din Damascus (i-am indicat locaţia podului pe o hartă a României din holul Ambasadei !).

Iată doar câteva nume a căror enumerare este semnificativă pentru valoarea acestei categorii a  diasporei româneşti :

- Profesorul Silviu Itescu, CEO Mesoblast Ltd din Melbourne (companie cu capitalizare de 1 miliard AUD în 2014), exponentul australian al bio-tehnologiei pentru cercetările cu celule stem adulte, decorat de Papă; acesta a declarat public în simpozion interesul pentru iniţierea unor teste clinice în institute de cercetare din România;

- Profesorul Cristian Calude de la Universitatea din Auckland, Noua Zeelandă;

- Profesorul Traian Chirilă, Cercetător şef la Universitatea din Queensland, inventatorul corneei artificiale; profesor adjunct la Universitatea Queensland pentru Tehnologie, Institutul pentru Bioinginerie şi Nanotehnologie şi la Facultatea de Medicină şi Ştiinţe Medicale din Brisbane;

- Profesor Richard Banati de la Organizaţia Naţională Australiană pentru Ştiinţă şi Tehnologie (ANSTO) din Sydney ;

- Dr. Floreana Coman, Profesor Adjunct, Şcoala de Inginerie Aerospaţială, Mecanică şi Producţie a Institutului Regal pentru Yehnologie din Melbourne, Victoria;

- Profesor asociat Grand Roman Joldes, director adjunct al Laboratorului de Geomecanică Computaţională din cadrul University of Western Australia (UWA);

- Gabriel Brănescu, Meteorologist la Biroul de Meteorologie din Darwin, Teritoriile de Nord;

- Florin Burhală, avocat, director BMA Lawyers, Melbourne, Victoria

- Marian Andrei Rizoiu, cercetător, Centrul de Excelenţă australian pentru tehnologia comunicaţiilor (NICTA), Canberra

- Marius Porojan, manager admiteri postuniversitare, Perth, UWA;

- Dr. Daniela Andrei, asistent cercetător la Şcoala de Psihologie a Facultăţii de Ştiinţe a UWA;

- Dana Crişan, responsabil la Centrul pentru Microscopie, Caracterizare şi Analiză al UWA.

- Cristina Pavalache, Contracts and Projects Manager Campus Services, Universitatea Edith Cowen, Perth, Australia de Vest

- Ion Glugă, expert în proprietate intelectuală;

- doctoriţele Dana Lepinzan (Perth) şi Ilena Corban (Adelaide);

- Diana Renner, co-autoarea volumului de management Not Knowing, premiat CMI book of the year în 2014;

- scriitorii Ana Maria Beligan, George Roca, Daniel Ioniţă, Mihaela Cristescu, publicistul Eugene Ionescu, sculptorul Nicolae Turcu.

- Dr. Raluca Alecsa, CFO, Duxton, Perth, Australia de Vest. Şi foarte mulţi alţii despre care aştept să aflu cu plăcere în perioada următoare.

P.S: În ultimii ani, am văzut mai multe oportunităţi de muncă pentru români în Noua Zeelandă. Este o piaţă a muncii atractivă şi benefică pentru români? Ce îi atrage pe români la capătul lumii?

N.B.- La nivel global SUA, Marea Britanie şi Australia sunt destinaţiile de muncă preferate, românii se încadrează în această statistică: Australia şi Noua Zeelandă sunt state din Commonwealth, sigure din perspectiva ameninţărilor teroriste, cu un nivel de trai sensibil mai ridicat faţă de estul Europei (PIB/capita este de aproximativ 10 ori mai ridicat decât cel al României), majoritatea românilor titraţi care ajung aici reuşesc să se integreze foarte bine în aceste societăţi multiculturale foarte dinamice şi avansate din punct de vedere social. Românii activează în domenii precum IT, sănătate, servicii bancare, asistenţă socială ş.a.

Condiţiile de muncă nu sunt facile, este necesară cunoaşterea limbii engleze şi cunoştinţe de operare PC, am remarcat, spre exemplu, că este mai uşor de obţinut viza de muncă pentru românii cu stagii de muncă în alte state ale Commonwealth/ului, îndeosebi Marea Britanie şi Canada. Mai nou încerc să conving autorităţile de la Canberra să începem negocierile pentru acordarea vizei de tip Work &Holiday pentru cetăţenii români, o facilitate deschisă tinerilor până în 30 de ani care pot veni în Australia în vacanţă şi pot munci maxim un an, interval în care se şi pot decide dacă Australia sau Noua Zeelandă sunt într-adevăr destinaţiile pe care le agrează şi ce ce alte opţiuni mai pot avea! 

Există multe categorii de vize de muncă, în funcţie de calificările fiecărui aplicant şi de experienţă, de la Skilled Migration Visa la Temporary work visa, Training & Research Visa sau Business Innovation & Investment Visa, condiţiile sunt disponibile pe website-ul Departamentului Imigraţiei şi Protecţiei Frontierelor de la Canberra border.gov.au.

P.S.: Care sunt problemele românilor emigranţi în Australia şi Noua Zeelandă?

N.B.- Consider că problemele emigranţilor români sunt aceleaşi cu ale altor emigranţi care ajung aici venind din alte culturi în aceste două ţări în care costurile şederii, ale utilităţilor şi ale unui comfort minim sunt semnificative, deci este necesar să se angajeze de-ndată.

Un plus important pentru Australia este faptul că sistemul public de şcolarizare este quasi/gratuit până la facultate, iar nivelul şcolilor este foarte bun şi pentru domeniul public, nu doar pentru şcolile private. Se cunoaşte şi că nivelul academic este excepţional în Australia, care are cel puţin 8 universităţi în topul 100 mondial şi 15 universităţi în topul 200. 

Indiferent cu ce categorie de viză se ajunge în Australia şi Noua Zeelandă, este foarte important ca beneficiarii români de vize australiene şi ale Noii Zeelande să respecte condiţiile acordării acestora.

Depăşirea perioadei de şedere acordată prin viză, spre exemplu, este o greşeală frecventă a românilor, ceea ce reduce considerabil şansele unei alte aplicaţii de succes pentru orice altă viză australiană a acelei persoane şi, mai ales, menţine condiţiile de procesare manuală a vizelor pentru aplicanţii români în general, din motive legate de evaluările overstay risc ale oficialilor Departamentului Imigraţiei şi Protecţiei Frontierelor.

P.S: Ce imagine au românii şi România în cele două ţări ?

N.B.- Comunitatea românească din Australia este mica prin comparaţie cu milionul de greci, spre exemplu, sau cu sutele de mii de refugiaţi după războaiele balcanice de la destrămarea fostei Iugoslavii (croaţi, sârbi, albanezi, macedoneni, sloveni ş.a.).

Suntem asociaţi cu Dracula, Brâncuşi, Nadia Comăneci, Nicu Vlad (a luptat şi pentru steagul australian) şi Inna, momentul Revoluţiei Române din 1989, prima televizată vreodată şi cu drapelul sfâşiat în mijloc. Cunoscătorii sau cei care călătoresc şi în estul Europei au ştiinţă despre tradiţiile spectaculoase ale singurei culturi latine din Europa de Est. Publicul larg cunoaşte că am devenit stat NATO şi UE, dar înţelege acum şi provocările proximităţii de Rusia. De altfel singurul aspect pozitiv al agresiunii ruseşti asupra Ucrainei este spaţiul semnificativ acordat de mass-media acestui conflict şi hărţilor Europei de Est.

Mai puţină lume cunoaşte faptul că limba română se vorbeşte pe un areal semnificativ în Europa, că a 4-a limbă oficială a Elveţiei este romanş sau că Regele Mihai I este înrudit cu Regina Angliei, fiind singurul şef de stat supravieţuitor al celui de al-Doilea Război Mondial. Sunt miraţi că unul dintre cei mai cunoscuţi politicieni australieni de stânga, Edward Granville Theodor, denumit Red Ted, autorul reformei politice de abolire a parlamentului bicameral din Queensland (singurul parlament local din Australia care este unicameral) în deceniul 3 al secolului trecut, are un tată emigrant din Galaţi.

Australienii sunt impresionaţi de jertfa soldaţilor români căzuţi în Primul Război Mondial şi au înţeles rolul acestora în crearea statului român modern, de povestea Internetului de mare viteză şi de interesul Prinţului Charles pentru restaurarea unor case tradiţionale şi pentru agricultura ecologică din Transilvania.

P.S: Există oportunităţi şi priorităţi economice sau de altă natură pentru români aici şi care ar fi acestea ? Care sunt domeniile de interes comun între România, pe de o parte, Australia şi Noua Zeelandă, pe de altă parte? Există oportunităţi de investiţii româneşti în cele două ţări?

N.B.- Oportunităţi există dar lipsa unei tradiţii de cooperare bilaterală şi geografia imensă care desparte România de aceste state sunt impedimente majore. Altfel, nici criza financiară mondială care a afectat doar marginal Australia şi Noua Zeelandă nu reprezintă un context favorabil iniţierii unor noi afaceri.

În 2014 compania australiană Sunrise CSP Ltd. din Canberra a obţinut, împreună cu  Universitatea Ovidius din Constanţa, reprezentată de profesorul Mamut Eden, un grant de mobilitate de la CAESIE (organism australian care promovează cooperarea Australia-UE, subordonat Ministerului Industriei).

La simpozionul din iunie 2015 s-a anunţat dezvoltarea în comun a câtorva proiecte: 

  • sechestrare de CO2 împreună cu ENEA - Agenţia Italiană pentru Tehnologii Noi şi Energie; 
  • producţia de brichete de  rumeguş în colaborare cu o companie din Turcia (unui dintre cei mai mari producători globali de MDF); 
  • în Maroc, utilizarea puterii solare concentrate pentru procesarea saramurii rezultată din mineritul şi producţia de fosfaţi;
  • în România a fost iniţiat un proiect finanţat din fonduri europene pentru construirea unei fabrici care să  producă oglinzi parabolice utilizând patentele Sunrise CSP Ltd, la care va participa Royal Melbourne Institute for Technology.