Cum promovează presa românească „Ţinutul Secuiesc”. Propagandă ungară, clişee jurnalistice şi iresponsabilitate strategică

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
blog

Textul de mai jos se referă la o chestiune extreme de importantă în spaţiul public românesc, iresponsabil ignorată şi de o şi stringentă actualitate, astăzi, după ultimele evenimente din jurul chestiunii autonomiei teritoriale a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”.

C. Ioana*


Cum vorbim în România, public, despre „Ţinutul Secuiesc”?

Ideea de bază este că, deşi o asemenea entitate nu există pe harta geografică a României şi nu este recunoscută în niciun fel - nu are nicio bază administrativă, legală/constituţională sau istorică - în pofida faptului că toată lumea, la unison, mai puţin UDMR-ul, se poziţionează împotriva unei „autonomii teritoriale”, lucrurile stau altfel la nivelul comunicării publice. Am spune, cu un termen mai tehnic, la nivelul „geografiei simbolice”. Aici, la acest nivel, partea maghiară – adică Budapesta şi UDMR-ul – pare că au câştigat partida, în sensul în care în mediile oficiale, educaţionale şi, practic, în toată presa din România se poate citi despre… „Ţinutul Secuiesc”, fără ghilimele şi fără nicio precizare care că indice faptul că, de fapt, respectiva entitate nu există. Presa românească, şi nu vorbim de presa marginală, face, tacit şi iresponsabil, de cele mai multe ori, jocurile separatismului unguresc. Lipsa de discernământ cu care se popularizează în media aşa numitul „Ţinut Secuiesc” – fără utilizarea ghilimelelor de rigoare sau a adjectivului ”aşa-zis” cu sens de ”pretins” – devine şi mai gravă, cum spuneam, în lumina evenimentelor recente de la noi.

Este momentul unei responsabilizări urgente, la nivelul politicienilor, a presei, a comunicatorilor publici.

LARICS trage astăzi un semnal de alarmă.

Abordări asimetrice legate de provenienţa termenului de ”secui”. Nici măcar ungurii nu se pun de acord

Originea etnică a secuilor continuă să constituie un subiect controversat, nici măcar istoricii ungari neavând până în prezent o concluzie clară în acest sens.

Lingviştii de la Eötvös Loránd Tudományegyetem, Finnugor Tanszék/Catedra fino-ugrică de la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta, susţin două direcţii privind originea secuilor: maghiară şi turcică. Într-un material intitulat ”A székelyek nevéről”/Despre numele secuilor, specialiştii instituţiei ungare, mai sus menţionate, au trecut în revistă o serie de cercetători care au avansat diverse teorii privind provenienţa cuvântului ”secui”, în baza asocierii următorilor termeni:

blog
  • Benkő József: ”szék” (maghiară) - ”scaun”, unitate administrativ-teritorială;
  • Hunfalvy Pál: ”széken túli” (maghiară) - ”dincolo de scaun”, ”grănicer”;
  • Fogarasi János: ”székelő” (maghiară) – ”resident într-o anumită aşezare”;
  • Apór Károly: ”megtelepedő” (maghiară) – ”stabilit”;
  • Borovszky Samu: ”harcos, verekedő” (maghiară) – ”războinic, luptător”;
  • Sebestyén Gyula: ”őr, határőr, végbeli” (maghiară) – ”paznic, grănicer, ultim”;
  • Jerney János: ”patrulman” (uzbecă) – ”patrulă, grănicer” (a asociat secuii pecenegilor);
  • Thúry József şi Németh Gyula: ”sikil” (turcă) – persoană nobilă, de rang înalt (deşi lingvistul turc Hasan Eren a dovedit că nu există un astfel de cuvânt în lexicul turcesc, 1943 - https://dergipark.org.tr/en/pub/cutad/issue/37872/407627);
  • Pais Dezső: ”säkil/sikil” (turcă) – fugar (ulterior a renunţat la această teorie);
  • Karácsonyi János(1905): 1.”sjek”/a tăia/tăiat (substantiv sloven asociat în maghiară cuvântului ”vágás”) şi ”-li” (sufix din componenţa limbii slave, de provenienţă turcă) - ”pionier”, ”deschizător de drumuri”; 2. ”sichel” (germană) – ”seceră”.
blog

Potrivit specialiştilor ungari, formele de ”scicul”, ”zekul” au apărut pentru prima dată în secolul al XII-lea, concluzionând că secuii nu au un dialect separat de limba maghiară, ci au abordări lexicale mai diversificate, secuii formându-se prin fuziunea diferitelor grupuri maghiare.

În lumina informaţiilor de mai sus, 6 cercetători au avansat teorii privind provenienţa cuvântului ”secui” din limba maghiară, 3 cercetători au susţinut provenienţa turcică (din care 1 a analizat un termen compus aparţinând limbilor: turcă, slovenă, precum şi un termen din limba germană) şi 1 cercetător a analizat provenienţa din limba uzbecă.

Termenii din limba maghiară au vizat accepţiile: ”războinic, luptător, paznic, grănicer, rezident al unei unităţi teritoriale de tip <scaun>”, termenii din limba turcă au avut semnificaţii de: ”persoană nobilă, de rang înalt, fugar, deschizător de drumuri”, termenul din limba uzbecă făcea referire la cuvântul ”grănicer”, iar termenul din limba germană a desemnat cuvântul ”seceră”.

Imagine indisponibilă

Ce sunt „secuii” ? Opinii ale cercetătorilor români

De asemenea, cercetătorii şi istoricii români preocupaţi de originile secuilor din România au conturat următorele teorii:

(istoric şi conferenţiar universitar) - ”cea mai veche teorie, atestată în cronicile medievale şi care a prins rădăcini în conştiinţa secuiască, este cea a originii hunice”, respectiv primele cronici medievale, ale lui Anonimus şi Simon Kézai, dar şi lucrările ştiinţifice din secolul XX au susţinut că secuii sunt urmaşii hunilor lui Attila. Potrivit unei alte teorii, secuii ar fi de origine turcică, dintr-o populaţie înrudită cu hunii, care au venit împreună cu ungurii în Panonia. Originea turcică este susţinută de scrierea runică folosită de secui şi de rolul militar al secuilor – în avangardă la atac, respectiv în ariergardă cu ocazia retragerii. De asemenea, există teorii despre originea bulgară, pecenegă, cumană, gepidă, cavară, avară şi chiar românească a secuilor.

blog

Elena Muscă (istoric din Sălaj) susţine teoria potrivit căreia secuii sunt de origine turcică, această origine ar fi susţinută şi de scrierea runică, specifică secuilor, şi care se mai foloseşte şi astăzi, cunoscută şi ca „scriere pe răboj“, un alfabet special, utilizat în Transilvania şi Ungaria până în secolul al X-lea, când a fost introdus şi aici alfabetul latin. Expansiunea ungurilor din Panonia către Est a început înainte de anul 900. În campaniile lor de cucerire a Transilvaniei, ungurii i-au adus aici şi pe secui, pe care i-au folosit, mai întâi, pe post de grăniceri, împotriva năvălirilor tătăreşti. Cronicarul Anonymus, în „Faptele Ungurilor“/„Gesta Hungarorum“, afirmă că „secuii au luat parte la cucerirea Panoniei, au convieţuit mai multă vreme cu ungurii şi au participat – luptând întotdeauna în avangardă, după obiceiul populaţiilor ataşate altora – la diferitele expediţii şi războaie purtate de unguri în secolele X – XII“.

Vasile Benedek (profesor de istorie din Sălaj) este de părere că, deşi, iniţial, este posibil ca limbile vorbite de unguri şi secui să fi diferit într-o oarecare măsură, acum diferenţele s-au aplatizat, existând diferenţe doar la nivel de accent. În schimb, limba ceangăilor resimte influenţele limbii române, respectiv secuii de dincolo de Carpaţi au adoptat limba populaţiei majoritare. „Diferenţele culturale dintre secui şi maghiari se materializează, în primul rând, prin utilizarea scrierii runice, specifică doar secuilor. În al doilea rând, secuii sunt renumiţi din cele mai vechi timpuri pentru aptitudinile lor de cioplitori, realizând porţi înalte, specifice numai lor, porţi pe care se regăsesc motive ornamentale cu rădăcini în cultura soarelui, întâlnită şi la incaşi.“

Cosmin Pătraşcu Zamfirache, jurnalist şi redactor al publicaţiei ”Adevărul”, realizâd o sinteză a aspectelor de mai sus, consideră că, de-a lungul timpului, această avangardă a invaziei ungureşti în Europa a fost prezentată ca o naţiune diferită, dar maghiarizată din punct de vedere lingvistic şi religios. În prezent, deşi fac parte din grupul etnic şi cultural maghiar, vorbesc maghiara, dar au tradiţii şi obiceiuri care-i individualizează. Pentru Bonfinius, Simon de Keza sau Possevino, secuii, deşi vorbeau un grai maghiar, aveau o identitate aparte, diferită de cea a ungurilor. Atât din punct de vedere al portului, obiceiurilor, cât şi al originii etnice. Capacitatea militară a secuilor şi importanţa lor strategică în zona Carpaţilor i-a transformat într-o naţiune privilegiată în Transilvania. Organizarea lor era cea tradiţională, în triburi. Fiecare trib a ocupat o regiune întemeind sate. Conform tradiţiei, au fost şapte triburi secuieşti, teritoriul ocupat de aceştia fiind organizat de regii maghiari, din punct de vedere administrativ, în şapte scaune secuieşti. Secuii erau conduşi de un ”comite” al secuilor. În concluzie, jurnalistul evidenţiază faptul că, oficial, secuii sunt o minoritate etnică care locuieşte în zona de sud-est a Transilvaniei, aparţinând României.

Istoria unei obsesii. Iniţiative recente de promovare a conceptului „Ţinut Secuiesc”

Congresul UDMR a adoptat (23.02.2019), cu unanimitate de voturi, că steagul roşu, alb şi verde este simbolul naţional al comunităţii maghiare din România, alături de steagul ”Ţinutului Secuiesc”, de imnul Ungariei şi de imnul ”Ţinutului Secuiesc” (vezi foto). Liderul Grupului UDMR din Senat, Cseke Attila, a declarat, la Cluj-Napoca, la Congresul UDMR, că aceste simboluri naţionale pot fi folosite oriunde trăiesc membri ai naţiunii maghiare.

La cea de-a 42-a ediţie a Târgului de turism internaţional ”Utazás” de la Budapesta şi la Târgul de Turism al României/TTR de la Bucureşti, Romexpo (ambele în perioada 21-24.02.2019), judeţele Covasna, Harghita şi Mureş au promovat regiunea prin intermediul unui stand comun, sub brandul "Ţinutul Secuiesc". Judeţele, Covasna, Harghita şi Mureş, au fost reprezentate la cele două evenimente de Asociaţia pentru Dezvoltarea Turismului în judeţul Covasna, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Harghita, respectiv Asociaţia Visit Mureş.

Comisia Juridică şi Comisia pentru Administraţie ale Camerei Deputaţilor au adoptat, în martie 2019, un raport de respingere a proiectului UDMR privind autonomia ”Ţinutului Secuiesc”, vizând separarea minorităţilor naţionale şi reprezentarea acestora în instituţii.

Árpád János Potápi, secretarul de stat ungar responsabil pentru politică naţională a menţionat într-un comunicat, transmis în martie 2019 agenţiei ungare de presă MTI, că Guvernul Ungariei “continuă să îşi menţină, în mod hotărât, punctul de vedere conform căruia autonomia şi dreptul la autodeterminare reprezintă o garanţie a supravieţuirii comunităţilor minoritare”. Potrivit comunicatului, „problema autonomiei Ţinutului Secuiesc este a fiecărui maghiar şi că este important ca, de fiecare dată când există ocazia, să ne facem auzită vocea şi să dăm dovadă de sprijinul nostru”.

Referitor la acest comunicat, Traian Băsescu a acuzat partidul ungar Fidesz de amestec grosolan în treburile interne ale României.

La 18.12.2019, deputaţii UDMR Zsolt-Istvan Biro şi József-György Kulcsar-Terza au depus la Camera Deputaţilor o propunere legislativă prin care aşa-zisul ”Ţinut  Secuiesc” să devină regiune autonomă cu personalitate juridică în României, iar limbile maghiară şi română să fie folosite în instituţiile publice de către cetăţenii domiciliaţi în Ţinutul Secuiesc.

Anterior, referitor la acest subiect, fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a declarat (02.02.2009, Budapesta) că ”România este definită ca stat unitar, şi nu va accepta niciodată conceptul de drepturi colective pentu minorităţi, însă este o susţinătoare fără rezerve a drepturilor individuale ale minorităţilor”.

De asemenea, în 2010, deputatul Horia Grama, adresând o interpelare premierului de la acea vreme, Emil Boc, i-a solicitat punctul de vedere cu privire la folosirea sintagmei ”Ţinutul Secuiesc” în Hotărârea Guvernului nr. 402/2010, care, în premieră, conferea o latură legală/oficială conceptului de ”Ţinut Secuiesc”. În acest sens, deputatul a afirmat că ”această sintagmă este cultivată în mentalul colectiv pe linia autonomiei pe criterii etnice şi reprezintă un grav atentat adus ordinii constituţionale, precum şi un afront adus românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, care cu greu îşi păstrează identitatea naţională şi se văd trădaţi de reprezentanţii guvernamentali”.

Astfel, deputatul a avansat drept contra-argumente următoarele aspecte: 1. această denumire nu corespunde realităţilor demografice actuale şi exclude, la nivel simbolic, circa 40% din totalul populaţiei judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, respectiv populaţia formată din români şi alte etnii, potrivit opiniei Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (care reuneşte 20 de asociaţii şi fundaţii din cele trei judeţe); 2. sintagma „graniţă”, în Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, desemnează limita dintre două state şi este inadecvată în delimitarea internă a teritoriului naţional, în acest sens fiind uzitată formula „limită administrativ-teritorială” şi nu „graniţă”; 3. teritoriul României, conform Constituţiei României, „este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe” şi nu în „ţări” şi „ţinuturi”. Aşadar, deputatul a concluzionat că terminologia oficială trebuie să concorde cu terminologia constituţională.

„Ţinutul Secuiesc” NU există. UE respinge „Ţinutul Secuiesc”

Imagine indisponibilă

În iulie 2013, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a respins definitiv autonomia pe criterii etnice, respectiv iniţiativa de autonomie a aşa-zisului ”Ţinut Secuiesc”. În context, Comisia Europeană a refuzat să înregistreze propunerea lui Attila Dabis şi Balázs-Árpád Izsák privind promovarea dezvoltării zonelor geografice populate de minorităţi naţionale. Ulterior, cei doi etnici maghiari au depus o plângere împotriva Comisiei Europene la Tribunalul Uniunii Europene, care însă le-a respins-o. Pe parcursul procesului, România a susţinut poziţia Comisiei Europene. Cei doi au încercat să se folosească de o prevedere din Constituţia Uniunii Europene, potrivit căreia, la iniţiativa a cel puţin un milion de cetăţeni ai Uniunii, provenind din minimum un sfert din statele membre, Comisia poate fi invitată să prezinte Parlamentului European, în limitele atribuţiilor sale, o propunere de adoptare a unui act juridic în vederea aplicării tratatelor. Prevederea se numeşte "iniţiativă cetăţenească europeană”.

În 2015, Curtea de Apel Târgu Mureş a anulat definitiv hotărârea Consiliului Local Miercurea Ciuc (din primavara anului 2014, atacată în instanţa de contencios administrativ, la 03.07.2014, de către prefectul judeţului Harghita, Jean-Adrian Andrei), prin care a fost aprobat un memorandum iniţiat de Consiliul Naţional Secuiesc/CNS, privind înfiinţarea ”Ţinutului Secuiesc” cu statut autonom.

În acelaşi context, cererea de arbitraj pentru autonomia aşa-zisului “Ţinut secuiesc”, solicitată de mai multe consilii locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, a fost respinsă, în data de 24.03.2015, la Strasbourg, de către Comisia de monitorizare a Congresului Puterilor Locale şi Regionale/CPLRE al Consiliului Europei. Preşedinta delegaţiei României la acest congres, Ludmila Sfîrloagă, a declarat că cererea a fost respinsă pentru că “nu era de competenţa Congresului şi a Consiliului Europei”, tema în cauză făcând subiectul unei dezbateri politice interne, prin urmare trebuia dezbătută în ţară şi nu la instanţele europene.

Presa românească promovează iresponsabil aşa-zisul „Ţinut Secuiesc”

Deşi acest ”ţinut” nu există pe harta geografică a României şi nu are susţinere legală/constituţională, în mediile oficiale, educaţionale şi media se face referire la sintagma ”Ţinut Secuiesc”, fără utilizarea ghilimelelor de rigoare sau a adjectivului ”aşa-zis” cu sens de ”pretins”.

Analizarea rezultatelor obţinute în urma interogării serviciului de stiri al browser-ului Google, pe intervalul ianuarie 2015 - martie 2020, utilizând parametrul de căutare ”Ţinutul Secuiesc”, a condus la identificarea a 54 de titluri promovate de surse româneşti mainstream, care au omis utilizarea corectă a sintagmei „aşa-zisul Tinut Secuiesc”, demonstrând o lipsă de interes în ceea ce priveşte reflectarea corectă a acestei regiuni din România.

blog

Presa mainstream din România care utilizează expresia „Ţinutul Secuiesc” fără ghilmele

În topul surselor care au diseminat titluri conţinând incorect această sintagmă se află: G4Media.ro5 articole; Ziare.com şi Stirileprotv.ro4  articole; Evenimentul Zilei, DC News, Digi24, Mediafax şi Punctul.ro3 articole; HotNews.ro, Adevărul, Realitatea.net şi  Ştiri pe surse2 articole; alte surse au vehiculat preluări de câte 1 articol pe acelaşi subiect.

În funcţie de tipurile de sursă preocupate de acest subiect, s-au remarcat: posturile de televiziune - 12 titluri, cotidiene mainstream – 11 titluri, publicaţii online – 8 titluri, site-uri de ştiri – 7 titluri, ONG media – 5 titluri, agenţii de ştiri – 4 titluri, surse regionale – între 1 - 3 titluri.

blog

În funcţie de conţinutul articolelor: 34 titluri au oferit repere ale unor relatări, în registru neutru, ale acestui subiect; 15 titluri au reflectat aspecte anticipative ale unor comentarii, în registru negativ; 5 titluri au sintetizat prezentări ale regiunii, în registru pozitiv.

blog

52 titluri au fost promovate de surse ce diseminează ştiri generale, iar 2 titluri au fost promovate de surse din domeniul economic.

În perioada de referinţă, maxima vizibilitate a sintagmei aşa-zisului  ”Ţinut Secuiesc” a constituit-o data de 11.03.2019, cu 3 titluri vehiculate: 1. ”Guvernul Ungariei: Problema autonomiei Ţinutului Secuiesc este a fiecărui maghiar”/Ziare.com; 2. ”Izsák Balázs (CNS): Guvernul să renunţe la sărăcirea artificială a Ţinutului Secuiesc”/Agerpres; 3. ”Mii de persoane la protestul pentru autonomia Ţinutului Secuiesc în Târgu Mureş”/ StirileProTV. De asemenea, momente de vârf de vizibilitate au fost: data de 24.12.2019, cu 2 titluri: 1. ”UDMR a depus un proiect pentru recunoaşterea autonomiei Ţinutului Secuiesc. Ce prevede”/Digi24; 2. ”UDMR a făcut lege pentru recunoaşterea Ţinutului Secuiesc: Va avea preşedinte şi maghiara ca limbă oficială”/Ziare.com; data de 07.01.2020, cu 2 titluri: 1. ”UDMR insistă cu autonomia. Ce se întâmplă cu Ţinutul Secuiesc”/Realitatea.net; 2. ”Deputat UDMR: Nu ne speriem, mergem mai departe cu statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc. Ceea ce facem este constituţional şi nu o să ne oprim/ HotNews.ro”.

Alte titluri recente, din intervalul de referinţă, care au avut ca subiect aşa-zisul ”Ţinut Secuiesc” au vizat următoarele aspecte: proiectul privind autonomia aşa-zisului ”Ţinut Secuiesc”, lipsa unui fundament legal privind acest proiect, acţiunile provocatoare ale reprezentanţilor UDMR pe criterii autonomiste, reacţia comunităţii româneşti din regiune faţă de acţiunile autonomiste, acţiuni locale cu ocazia ”Zilei Libertăţii Secuilor” (10.03.2020/ Târgu Mureş), în care s-a solicitat ”autonomia teritorială pentru <Ţinutul Secuiesc>” şi eliberarea din închisoare a lui Beke István şi a lui Szőcs Zoltán, membri ai grupării "Mişcarea de Tineret 64 de Comitate"/HVIM, din Transilvania, condamnaţi pentru acte de terorism de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (2018) la câte 5 ani de închisoare.

blog
  • ”Ce ne pregătesc aleşii: Proiectele importante care vor fi dezbătute din februarie în noua sesiune parlamentară. De la alegerile primarilor în două tururi, până la ameninţările cu moţiunea de cenzură, pensiile speciale şi autonomia Ţinutului Secuiesc”/05.01.2020/ Ziarul Financiar, în registru neutru;
  • ”Proiect pentru Ţinutul Secuiesc. Doi lideri de sindicat reacţionează: Infracţiune flagrantă!”/06.01.2020/ DC News, în registru neutru;
  • ”UDMR inflamează spiritele şi cere sprijinul PNL pentru autonomia Ţinutului Secuiesc: Nu sunt teme tabu, sunt teme normale”/Ştiri pe surse/09.01.2020, în registru negativ;
  • ”Republica Securistă Ţinutul Secuiesc”/Punctul.ro/09.02.2020, în registru negativ;
  • ”Primaria Capitalei nu a autorizat mitingul românilor din Ţinutul Secuiesc programat pentru duminică”/21.02.2020/Punctul.ro, în registru neutru;
  • ”Premieră: un politician maghiar blochează apariţia unui nou partid în Ţinutul Secuiesc pe motiv că e separatist şi susţine autonomia”/04.03.2020/G4media.ro, în registru negativ;
  • ” Autonomie Tinutul Secuiesc. 2000 de secui solicita si eliberarea lui Beke Istvan si a lui Szocs Zoltan”/10.03.2020/Dcnews.ro, în registru negativ.
blog

Site-ul de ştiri ”Substanţial”, a vehiculat, în registru pozitiv, titlul: ”Legende din Ţinutul Secuiesc! Animaţie produsă în România, difuzată la televiziunea publică din Ungaria”/04.02.2020.

Cercetătorii în domeniu sunt de părere ”Secuimea a fost şi este permanent în atenţia forurilor interne şi internaţionale, prin paradoxul că în regiune minoritarii sunt majoritari, iar majoritarii minoritari”. Constatările legate de relaţiile dintre români şi secui menţionează că ambele etnii depun eforturi pentru scrierea şi rescrierea istoriei lor, pentru construcţia şi reconstrucţia sinelui etnic. Disputa primordialităţii, de peste 150 de ani, a dus la crearea de mituri, iar apelul la tradiţii şi istorie reprezintă de fapt o pârghie a legitimării accesului la resursele economice, politice şi teritoriale. Astfel, tensiunile au înlocuit dialogul dintre părţi, iar etnicitatea a limitat foarte mult libertatea de acţiune şi de gândire a actorilor sociali din zonă.

Se impune, astfel, schimbarea clişeelor greşite cu abordări realiste, eliminarea delimitărilor şi a diferenţelor care sunt accentuate din exterior, sub influenţa politicului sau chiar a geopoliticului (Ungaria) şi care induc populaţiei locale anxietatea identitară ce menţine o stare permanentă de conflict.

În concluzie, abordarea corectă în media româneşti a tuturor aspectelor legate de manifestările minoritare, din orice regiune a ţării, ar putea constitui un pas de progres în acest sens.

*C. Ioana este expert LARICS pe problematica maghiară şi masternadă în cadrul programului de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite