VIDEO Cum a ajuns Patriarhul Daniel să fie propus „Omul Centenarului“ pe bani de la bugetul de stat

Patriarhul Daniel FOTO Inquam Photos/Octav Ganea

Patriarhul şi Catedrala Mântuirii Neamului sunt ridicate la rang de „simboluri ale Centenarului“ de mai multe voci din spaţiul public. Pe de altă parte, experţii consultaţi de „Adevărul“ reamintesc că biserica a fost sprijinită de mai multe instituţii prin bani publici, iar de un astfel de tratament financiar nu a mai avut parte nicio altă iniţiativă.

Catedrala Mântuirii Neamului este simbolul Centenarului, iar Patriarhul Daniel -pentru că este făuritorul acesteia - şi-a câştigat dreptul de a fi numit „Omul Centenarului“. Sunt afirmaţii răspândite în spaţiul public de persoane din diverse categorii socio-profesionale: de la clericii BOR până la jurnalişti sau politicieni.

De pildă, fostul preşedinte Traian Băsescu consideră că sfinţirea Catedralei Mântuirii Neamului este „o mare bucurie şi un moment de o semnificaţie extraordinară“, iar Patriarhul Daniel „şi-a câştigat dreptul de a fi declarat Omul Centenarului“, întrucât a împlinit un vis de peste o sută de ani al românilor ortodocşi.

Preot: „Nu o să facă Biserica autostrăzi şi spitale sau şcoli“

La rândul său, preotul Visarion Alexa punctează că nu toţi liderii politici sunt aşa de harnici ca Patriarhul Daniel şi că BOR nu este de vină pentru că nu s-a construit altceva de Centenar în afară de Catedrală.

„Mi-aş fi dorit să văd şi o autostradă, o mare instituţie de învăţământ, un spital metropolitan inaugurate anul acesta, dar nu toată lumea şi-a făcut treaba. Biserica, cu un om foarte harnic cum este Patriarhul Daniel, a reuşit această performanţă, ca într-un timp foarte scurt să mobilizeze forţe economice şi administrative româneşti ca acest proiect, în lipsă de alte proiecte, să devină unicul simbol al Centenarului. Nu o să facă Biserica autostrăzi şi spitale sau şcoli”, afirmă preotul.

Daniel David: Oamenii au nevoie de modele

Psihologul Daniel David spune că astfel de reacţii sunt promovate în spaţiul public pentru că oamenii au nevoie de modele. „Cu atât mai mult, când vorbim de un episod important în istoria contemporană a României precum Centenarul. Spaţiul public a devenit unul conflictual, plin de dispute mai ales între politicieni. Modelele intelectuale sunt terfelite sau ignorate de clasa politică şi nu doar. Şi-atunci, cetăţeni din diverse categorii sociale găsesc un reper de construcţie şi persevenţă în Catedrală şi în Patriarhul Daniel. Din acest motiv, politicienii, fie că sunt la putere sau în opoziţie, vor să se asocieze cu acest context în sensul apreciativ“, explică psihologul.

Catedrala a fost sprijinită de mai multe instituţii prin bani publici, adică banii plătiţi de cetăţeni prin taxe şi impozite. Or, de un astfel de tratament financiar nu a avut parte nicio altă iniţiativă.

La rândul său, politologul Cristian Pârvulescu crede că aprecierile pentru Patriarh cu privire la „reuşita construirii Catedralei“ nu sunt tocmai îndreptăţite.

„În primul rând, Catedrala Mântuirii a fost sprijinită de mai multe instituţii prin bani publici, adică banii plătiţi de cetăţeni prin taxe şi impozite: Guvern, Primăria Capitalei, primăriile de sector, alte consilii judeţene din ţară, companii de stat etc. Or, de un astfel de tratament financiar nu a avut parte nicio altă iniţiativă. Apoi, mulţi bani au fost deturnaţi de la alte scopuri tocmai ca să ajungă la Catedrală. De pildă, în august s-au tăiat bani de la Cercetare pentru a finanţa construcţia BOR. Nu în ultimul rând, să nu pierdem din vedere că Patriarhia nu este transparentă cu privire la toţi banii pe care i-a primit pentru Catedrală, cât şi cum i-a cheltuit“, încheie politologul.

Nu doar Catedrala era ambiţia liderilor din perioda interbelică

De asemenea, sociologul Gelu Duminică afirmă pe profilul de Facebook că argumentul dorinţei construirii Catedralei încă din secolul XX nu este unul valid în a lăuda această construcţie şi autorul său.

„De dragul adevărului, trebuie să reamintesc că, în aceeaşi perioadă, toţi conducătorii ţării şi chiar şi înalţi prelaţi ai BOR (unii au fost membri în guvern) susţineau ideea unei ţări moderne, cu drumuri bune şi şcoli puternice, care să poată să stea drept în faţa fraţilor europeni. Faptul că noi ne aducem aminte doar de visul Catedralei, e sigur limita noastră. În ciuda naţionalismului exacerbat de atunci, liderii politici şi religioşi ai vremurilor menţionate au preferat să investească în dezvoltare. Poate şi de aceea, acele vremuri au fost anii de glorie ai României“, conchide Gelu Duminică.