COVID-19 se întoarce cu valul 6. În China şi în multe ţări din Europa creşte din nou numărul de cazuri

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Pandemia de COVID-19 nu s-a terminat Foto: Shutterstock
Pandemia de COVID-19 nu s-a terminat Foto: Shutterstock

Numărul cazurilor noi de îmbolnăviri cu SARS-CoV-2 a început din nou să crească atât în China, cât şi în ţările europene care au renunţat la restricţii înaintea noastră.

Numărul zilnic de noi infecţii cu SARS-CoV-2 a început să crească iar la niveluri considerate record în China, ţara de unde a plecat pandemia în urmă cu doi ani. Potrivit AFP, duminică, autorităţile chineze au raportat aproape 3.400 de noi cazuri de coronavirus. 

În faţa noului val de infectări, autorităţile au închis şcolile în Shanghai şi au instituit lockdown în mai multe oraşe din Nord-Vest, în timp ce 19 provincii fac eforturi pentru a limita focarele produse de variantele Delta şi Omicron, dar în mod special de aceasta din urmă. 

Ce se întâmplă în Europa

Un nou val a început şi în Europa, avertizează dr. Cristian Băicuş, medic primar de boli interne la Spitalul Colentina din Capitală, pe pagina sa de Facebook. Această veste ar trebui să ne îngrijoreze, atrag atenţia medicii specialişti. „Creşterea numărului de cazuri în toată Europa nu ar trebui să ne lase indiferenţi. Ce am constatat în ultimele zile este reluarea creşterii în ceea ce priveşte numărul de cazuri, în multe ţări din vestul Europei, ţări care de altfel au renunţat înaintea noastră la o mare parte sau la toate măsurile nonfarmacologice, ca să le numim aşa”, subliniază dr. Marius Geantă.

Ceea ce ar trebui să ne atragă atenţia este că în toate aceste ţări rata vaccinării este ridicată. „Este mult mai mare şi decât media europeană, şi decât rata vaccinării din România. Pe de altă parte, în Danemarca, prima ţară care a renunţat la orice fel de restricţie având o rată a vaccinării anti-COVID-19 de peste 80%, constatăm acum cea mai mare rată a mortalităţii de când a început pandemia. Comparând bineînţeles cu rata pe care ei au avut-o înainte, nu cu altceva. Mai trebuie spus că sistemul lor de sănătate a fost performant în a ţine jos nivelul mortalităţii. Dar este un semnal important”, mai spune dr. Geantă. 

Acestea sunt elemente extrem de importante, care pot fi explicate teoretic prin două posibile argumente. „O întrebare este în ce măsură subvarianta Omicron, BA.2, poate să producă genul acesta de efect? Pentru că ştim deja că se transmite mai repede decât BA.1 şi infectează, evident, persoanele nevaccinate mai repede decât BA.1, şi infectează şi persoanele care s-au infectat cu BA.1. Nu într-o proporţie foarte mare, dar, oricum, poate să infecteze. Iar al doilea factor, în opinia mea – e doar o opinie pentru că nu am văzut încă studii care să arate acest lucru –, este comportamentul individual, care este, de fapt, principalul motor al noilor creşteri de cazuri”, punctează dr. Marius Geantă. 

Nu suntem precauţi dacă nu suntem obligaţi

Pentru că, renunţând la restricţii, adaugă expertul, statele au transferat responsabilitatea: „Iar din acest punct de vedere, sigur că oricare persoană poate să ia orice decizii doreşte – să se vaccineze sau nu, să poarte mască sau nu –, dar eu cred că mai este o responsabilitate a agenţilor economici şi a instituţiilor care ar trebui să se manifeste în această perioadă”. 

Concret, operatorii economici ar trebui să instituie obligativitatea purtării măştii, de exemplu, la fel şi în şcoli, şi la locul de muncă. Cu atât mai mult, spune dr. Geantă, în România, unde încă avem un număr considerabil de cazuri. „Consider că este impropriu să nu mai avem chiar niciun fel de restricţii, chiar dacă nu mai avem stare de alertă şi este alegerea fiecăruia. Deci, această chestiune a comportamentului individual reprezintă, de fapt, marele risc pentru creşterea valului în continuare. Oamenii, nefiind condiţionaţi, renunţă foarte mult la precauţii”, adaugă acesta. 

Foarte puţini oameni şi foarte puţini operatori economici au înţeles de ce vreme de doi ani a fost nevoie de aceste restricţii, constată medicul Geantă: „Eu mă aşteptam totuşi ca revenirea să se facă în nişte paşi, în nişte trepte. Cel puţin până am fi constatat că numărul scade foarte mult”. 

Program de sănătate publică pentru migranţi 

Evident, cu cât se infectează mai mulţi oameni, creşte riscul de apariţie de noi variante. Cu alte cuvinte, ne vom întoarce de unde am plecat..

Plus că relaxarea n-ar trebui să privească şi sistemul de sănătate publică, mai spune dr. Geantă: „Pandemia şi virusul nu au dispărut. S-ar putea ca şi acesta să fie un factor de creştere”. 

Iar valurile de refugiaţi din Ucraina – ţară cu o rată de vaccinare anti-COVID-19 de circa 30%, şi mai mică decât în România – pot fi la rândul lor un factor de răspândire a virusului. „Aceşti oameni tranzitează ţări care au de asemenea o rată a vaccinării scăzută – Polonia, Slovacia, Ungaria, Moldova, România, sunt sub media europeană – şi acesta este un risc evident. Cred că este nevoie de un program de sănătate publică pentru migranţi. Înţeleg perfect perspectiva umanitară, însă cred că odată ce s-au aşezat şi există o evidenţă a lor, ar trebui să li se ofere şi posibilitatea testării şi a vaccinării. Dar suprapunerea de război, migraţie şi pandemie reprezintă într-adevăr un risc mare”, conchide dr. Marius Geantă. 

Morţii de COVID-19, de trei ori mai mulţi

Un studiu extensiv publicat de revista „The Lancet” arată că, de fapt, din cauza COVID-19 au murit de trei ori mai multe persoane decât cele declarate oficial, la nivel global: 18,2 milioane, faţă de cele 5,92 milioane de decese raportate oficial la 31 decembrie 2021. La acea dată, în România erau declarate oficial 58.800 de decese, în timp ce autorii studiului estimează un număr de decese în ţara noastră cuprins între 115.000 şi 125.000. 

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite