Comedia naşterii FSN
0În seara de 22 decembrie 1989, generalul Nicolae Militaru i-a dat în vileag pe complotişti: „Frontul Salvării Naţionale acţionează de şase luni". Ion Iliescu şi Silviu Brucan făceau pe neştiutorii. Denumirea noii forţe politice era deja cunoscută în cercul noii puteri prosovietice. Întrunirea pentru formarea FSN a fost un spectacol „de ochii lumii".
În timp ce, la Târgovişte, Ceauşeştii treceau din mâinile Miliţiei în cele ale Armatei, la Bucureşti se făceau planuri pentru constituirea noii puteri. Imediat după fuga lui Ceauşescu, bătrânii activişti din CPEx au încercat să facă ei guvernul. Însă puterea nu mai era în sediul CC. Ea urma să fie predată grupării Iliescu, după ora 16.00, în clădirea Ministerului Apărării Naţionale.
Punctul culminant al zilei a fost constituirea Frontului Salvării Naţionale. În ciuda dezbaterilor din faţa camerei de luat vederi (pe care o mânuia Adrian Sârbu, actualul boss al Pro TV), Ion Iliescu şi ai săi veniseră cu o putere deja constituită. S-au dat chiar singuri de gol.
Puterea perestroikistă
Primele momente după fuga lui Ceauşescu au fost caracterizate prin improvizaţie şi dezordine.
Referindu-se la tentativa de formare a unor guverne, de către Ilie Verdeţ şi Constantin Dăscălescu, Virgil Măgureanu remarca în dialogurile cu Alex Mihai Stoenescu (din cartea „De la regimul comunist la regimul Iliescu"): „La acea oră, nimeni nu ştia, cu excepţia a foarte puţini, încotro o vor lua evenimentele. Nici grupul Iliescu şi nici Iliescu însuşi nu ştia că ruptura cu comunismul devenise un fapt împlinit. Încă la acea oră, toţi îşi făceau socotelile pentru un guvern perestroikist, după chipul şi asemănarea regimurilor din Est".
Spre sfârşitul zilei de 22 decembrie, odată cu presiunea diversiunii teroriste, la Bucureşti era confirmat Frontul Salvării Naţionale ca nou pol de putere.
„Dânsul filmează tot"
Aşa-zisa constituire a FSN a fost, de fapt, confirmarea unei structuri care deja exista. Mai mult, actorii scenei filmate de Adrian Sârbu se învârtesc în jurul unor lucruri deja ştiute. Momentul este explicat de Alex Mihai Stoenescu în „Istoria loviturilor de stat", volumul 4, partea a II-a.
„Toată această scenă începe cu un pasaj în care participanţilor li se comunică un amănunt: «Atenţie! Dânsul filmează şi înregistrează tot!» (era vorba de Adrian Sârbu). Ion Iliescu a încercat să mute adunarea în altă încăpere, dar cineva a insistat ca totul să se desfăşoare în faţa camerelor de luat vederi: «Nu! Aici! Vrem să ştim ce se întâmplă! Să avem control. Dânsul filmează tot». Deşi scena a fost interpretată drept una de teatru, ea conţine destule secvenţe care demonstrează naturaleţea actorilor.
Nu se prefăceau, sau nu se prefăceau prea mult. Iliescu dezvăluie că a sunat la Ambasada URSS, Brucan nu-i vrea pe militari pe listă, Roman cere dreptul revoluţionarilor şi invocă folosirea cuvântului democraţie. Bârlădeanu se dovedeşte un bătrân activist realist, Militaru - pe care atât îl ducea capul - nu se poate preface şi cere anunţarea Frontului Salvării Naţionale drept organ de partid şi de stat".
„Asta sună ca dracu'"
Propunerea generalului Nicolae Militaru, care a fost foarte sigur pe el, a stârnit nemulţumirea lui Petre Roman. Când a fost anunţat „Consiliul Frontului Salvării Naţionale, organ de partid şi de stat", Roman a reacţionat natural: „Asta sună ca dracu'".
Ion Iliescu pare să-l completeze pe Militaru, afirmând scurt, cu referire la FSN: „Este o structură a noii puteri".
După acceptarea Frontului, a urmat lista cu membri. Referitor la acest lucru, Petre Roman avea să declare, în 1994, Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989: „Am întocmit prima listă - eu o mai am şi acum, am o copie după ea - în care sunt 37... sau 27 de nume. Prima listă a CFSN-ului. Erau şi Doina Cornea, şi Dinescu, şi Ana Blandiana, şi... în fine. Mi-aduc aminte şi de momentul în care s-a anunţat, la noi, domnul Coposu. Şi a fost o reacţie imediată a domnului Bârlădeanu şi a domnului Brucan, mai puţin domnul Iliescu: «Ce să caute ăsta aici?... N-are ce căuta!». Chestia asta, când am remarcat-o, m-a frapat. Mi se pare că atunci s-a pierdut un moment foarte important. Dar îl ţin minte. Foarte bine. Cum era Coposu. Era aşa, într-un palton care atârna pe el... era foarte slab... N-au vrut să-l primească înăuntru".
Acest moment, cu apariţia şi respingerea lui Corneliu Coposu, este marcat şi în „Istoria loviturilor de stat" a lui Stoenescu. „Sergiu Nicolaescu, cel mai popular personaj de acolo, şi al cărui nume a fost intens scandat în Piaţa Palatului, a anunţat clar că ei l-au ales pe Iliescu să conducă. Mulţimea a aclamat. Corneliu Coposu a pregătit un comunicat de solidaritate cu FSN şi cu Ion Iliescu, dar, prosteşte, liderii CFSN-ului nu l-au lăsat să vorbească", scrie Stoenescu.
Prima listă a CFSN
1.Doina Cornea - profesoară, disidentă
2.Ana Blandiana - poetă
3.Mircea Dinescu - poet
4.Laszlo Tokes - preot reformat
5.Dumitru Mazilu - diplomat
6.Dan Deşliu - poet
7.Ştefan Guşă - general, şef al Marelui Stat Major
8.Victor Atanasie Stănculescu - general, ministru al Apărării
9.Aurel Dragoş Munteanu - scriitor
10.Corneliu Mănescu - fost diplomat, semnatar al „Scrisorii celor şase"
11.Alexandru Bârlădeanu - vechi activist PCR, semnatar al „Scrisorii celor şase"
12.Silviu Brucan - vechi activist PCR, semnatar al „Scrisorii celor şase"
13.Petre Roman -profesor
14.Ion Caramitru - actor
15.Sergiu Nicolaescu - regizor şi actor
16.Mihai Montanu - lucrător la Energomontaj
17.Mihai Ispas - sportiv (lupte)
18.Gelu Voican Voiculescu - specialist în studii geotehnice
19.Dan Marţian - vechi activist PCR
20.Mihai Lupoi - căpitan de Armată
21.Gheorghe Voinea - general, comandantul Armatei I
22.Emil (Cico) Dumitrescu - căpitan de rangul I
23.Vasile Neacşa - revoluţionar
24.Cristina Ciontu - studentă
25.Marian Baciu - revoluţionar
26.Bogdan Teodoriu - economist
27.Eugenia Iorga - revoluţionar
28.Paul Negriţiu - revoluţionar
29.Gheorghe Manole - revoluţionar
30.Cazimir Ionescu - economist
31.Adrian Sârbu -regizor „Sahia Film"
32.Constantin Cârjan - revoluţionar
33.Domokos Geza - scriitor
34.Magdalena Ionescu - revoluţionar
35.Marian Mierlă - student
36.Constantin (Bebe) Ivanovici - muncitor
37.Ovidiu Vlad - revoluţionar
38.Valeriu Bucurescu - revoluţionar
39.Ion Iliescu - vechi activist PCR, director Editura Tehnică
Stenograma discuţiilor din sediul CC al PCR -22 decembrie 1989, după ora 18.00
Ion Iliescu: „Am intrat în legătură cu Ambasada sovietică şi le-am transmis situaţia în care ne aflăm"
Această stenogramă a fost transcrisă pe baza înregistrării TV realizate de Adrian Sârbu. A fost înregistrată doar o parte a discuţiei, restul
nu a putut fi reconstituită.
Ion Iliescu:... deci, structuri ale puterii în teritoriu, ale Frontului Salvării Naţionale, care preia întreaga administraţie locală şi apoi, camăsuri imediate, la nivel central şi la nivel local... necesita-tea funcţionării instituţiilor vitale, aprovizionarea cu energie, cu căldură, cu apă, funcţionarea reţelei comerciale, alimentare, a transportului public şi a tuturor unităţilor economice, care să intre în activitate normală. Consiliul Frontului Salvării Naţionale, în vederea îndeplinirii obiectivelor pe care şi le va propune, va intra în dialog cu toate forţele obşteşti şi sociale ale ţării pentru realizarea unităţii de acţiune a tuturor forţelor constructive ale naţiunii. (Gălăgie, vocile se suprapun.)
Ion Iliescu: Pe această bază, să asigurăm cât mai rapid organizarea economică pe baze sănătoase... un apel către muncitorime, către ţărănime, către intelectualitate, pentru a asigura aceste lucruri.
O voce: Trebuie spus... Constituirea noilor organe trebuie să-şi desfăşoare activitatea...
Alexandru Bîrlădeanu:A spus!
Ion Iliescu:Am spus! Haideţi să...
O voce:Domnul Iliescu! Salvare nu e bine... ţine de lovitura de stat... Democraţiei Naţionale...
Ion Iliescu:Democraţia e cu toată lumea...
O voce:Dar Salvare, ce înseamnă?
Petre Roman:Tovarăşe Iliescu, eu când am vorbit acolo, în balconul CC şi la Televiziune, am spus Frontul Unităţii Populare.
Silviu Brucan:Nu e bine!
Nicolae Militaru:Spuneţi-i, domnule, Front de Salvare Naţională!
O voce:Democraţie, să fie un cuvânt... explicit.
Petre Roman:Democraţie... a fost.
Nicolae Militaru:Măi, oameni buni! Frontul Salvării Naţionale acţionează de şase luni, domnule!
Ion Iliescu:O stare provizorie... până ce constituim noile structuri ale puterii.
Petre Roman:Sigur că da.
O voce:Creează o stare de panică, când spui Salvare.
Silviu Brucan:E, lasă-mă în pace!
Ion Iliescu:O să reconstituim structurile. Acum n-avem timp să discutăm.
O voce:Măcar o vorbă să spună, despre democraţie...
Nicolae Militaru:Ăsta-i organ de partid şi de stat. Consiliul Salvării Naţionale este organ de partid şi de stat.
Petre Roman:Nu de partid şi de stat, în niciun caz. Asta sună ca dracu'.
Ion Iliescu:Este o structură a noii puteri.
O voce:Nu merge, domnule!
Nicolae Militaru:Dă primului-secretar telefon.
Petre Roman:Nu, măi... ăia nu mai ascultă de tine!
O voce:Da' cine a zis?
Silviu Brucan:A fost un Front al Salvării Naţionale, care a lansat un apel nesemnat de nimeni...
O voce:De cine-i condus în primă etapă?
Dumitru Apostoiu:Poporul vrea să ştie ce este, ca să aibă încredere.
O voce:Sigur că da.
Ion Iliescu:Să vă spun drept... şi asupra denumirii trebuie să mai discutăm. Cei de la Timişoara
i-au zis...
Petre Roman:Frontul Uniunii Democratice Socialiste.
Ion Iliescu:Democraţiei Socialiste...
Petre Roman:Asta e ce a fost, domnule?
O voce:Să nu se mai repete asta cu...
Petre Roman:Şi fără socialistă.
Ion Iliescu:S-o lăsăm aşa... Aveţi dreptate, trebuie să personalizăm cumva acest lucru.
Petre Roman:Condus de Ion Iliescu. Am hotărât acolo, la MApN, treaba asta... Fiţi atenţi: adică cine semnează?
O voce:Eu nu pot ieşi de aici.
Nicolae Militaru:Consiliul Frontului Salvării Naţionale, condus de Iliescu.
Petre Roman:Adică ce, tovarăşe Iliescu, vă declinaţi răspunderea acum?
Ion Iliescu:Nu, dragă.
Petre Roman:Păi, atunci?
Silviu Brucan:Nu cred că merge o singură persoană.
Petre Roman:Cu cei care am fost acolo, la MApN: Guşă, Militaru, Voinea...
Silviu Brucan:Nu reprezintă nimic pentru poporul român.
Petre Roman:Nu vă supăraţi, sunt cei care au luat cu asalt Comitetul Central. Cu ei am intrat.
Silviu Brucan:Asta-i altceva. Sunt militari, dragă.
Petre Roman:Nu sunt militari. Păi, eu nu sunt militar. Şi am încă trei-patru care nu suntem militari.
Silviu Brucan:De tine nu ştie nimeni nimic, dacă e vorba aşa...
Petre Roman:Ba ştie, pentru că eu am citit declaraţia la Televiziune. Eu nu pledez pentru mine...
Dumitru Apostoiu:Fiecare... cine pe cine reprezintă în această perioadă?
Ion Iliescu:Din păcate, asta e lipsa acestei situaţii. Ăsta a lăsat un vid de putere. Restructurarea unui mecanism al puterii... Dar cine bate la uşă?
O voce:Şi Armata este cea care asigură ordinea.
Alexandru Bîrlădeanu:Domnule Iliescu, categoric ar trebui o frază care să spună poporului care va fi realitatea politică viitoare... că mergem spre democraţie... spre satisfacerea nevoilor poporului... Al doilea: ne trebuie o frază pentru opinia publică străină, fraza că ne păstrăm alianţele şi că nu schimbăm angajamentele internaţionale.
Ion Iliescu:Vreau să vă spun că am intrat în legătură cu Ambasada sovietică şi le-am transmis situaţia în care ne aflăm, ca să comunice la Moscova, să se ştie cine suntem şi ce vrem. Asta le-am spus deja.
Petre Roman:Astăzi la prânz am vorbit şi cu ministrul ungar al Apărării.
Discuţiile continuă, dar nu mai sunt înregistrate.