Cazimir: „Mie îmi place «Trăiască Patria!»“

Cazimir: „Mie îmi place «Trăiască Patria!»“

Eseistul Ştefan Cazimir spune că, iniţial, melodia lui „Deşteaptă-te, române!“ a fost o romanţă

Criticul literar şi eseistul Ştefan Cazimir spune că, dacă „Deşteaptă-te, române!“ ar fi scos din Constituţie, românii ar trebui să-şi aleagă o melodie cu vechime, deja consacrată.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Adevărul" încheie astăzi dezbaterea despre oportunitatea ca „Deşteaptă-te, române!" să mai fie Imn naţional. Fondator al Partidului Liber Schimbist şi epigramist notoriu, Ştefan Cazimir recomandă eventual reînvierea unui cânt care are în spate multe generaţii.

Adevărul: Cum explicaţi că, în decembrie 1989, un cântec pe care cei mai mulţi români nu-l ştiau bine, respectiv „Deşteaptă-te, române!", a fost ales Imnul de stat al României?

Ştefan Cazimir: „Deşteaptă-te, române!" a fost intonat pentru prima dată în seara de 21 decembrie 1989, în Piaţa Universităţii, undeva pe la Hotelul Intercontinental. E adevărat, oamenii nu-l ştiau prea bine, dar ştiau în schimb melodia. Cunosc acest amănunt pentru că am fost de faţă când s-a intonat. „Deşteaptă-te, române!" nu a fost propus de niciun CPUN. A venit de la sine, prin voinţa oamenilor. „Deşteaptă-te, române!" a devenit oficial Imnul României în anul 1991, odată cu adoptarea noii Constituţii, în care este menţionat şi astăzi, la articolul 12 - Simboluri naţionale.

Credeţi că Imnul este depăşit, că face referire la contexte demult apuse şi care n-au nicio legătură cu prezentul? Cum apreciaţi oportunitatea schimbării Imnului naţional?

Orice discuţie pe tema schimbării Imnului ar trebui să înceteze, atât timp, cum spuneam, cât „Deşteaptă-te, române!" este menţionat în Constituţie ca Imn al României. Dacă e stabilit prin Constituţie, nu are rost să discutăm. O dezbatere pe această temă ar contrazice Constituţia. Se pot spune mai multe după ce acel articol va fi scos din Constituţie.

De ce se spune totuşi că versurile sunt anacronice?

Dacă ne referim la versuri, atunci poate fi invocată o paralelă cu Imnul Franţei, „La Marseillaise", în care se vorbeşte de „piedici josnice", „soldaţi feroce", „sânge impur". Textul Imnului nostru naţional este compus doar din patru strofe. Restul este poezia lui Andrei Mureşanu, „Un răsunet". Prin urmare, acestea patru reprezintă Imnul de stat. Despre cât de depăşite sunt... vă reamintesc paralela cu versurile francezilor.

Până şi melodia este sumbră, gravă...

Melodia acestui Imn a fost la origini o romanţă, „Din sânul maicii mele", prin urmare este normal să fie şi sumbră, şi gravă. Melodia romanţei a fost compusă de Anton Pann, după ce a auzit poezia „Adio. La Târgovişte", de Grigore Alexandrescu. Pann a folosit jumătate din versurile acestei poezii pentru romanţa sa. În 1848, Andrei Mureşanu a scris „Un răsunet" şi l-a rugat pe Gheorghe Ucenescu, un cântăreţ la biserica din Scheii Braşovului, să-i găsească o melodie potrivită. Iar Ucenescu i-a cântat nişte melodii laice. Mureşanu a ales-o pe cea care s-a potrivit mai bine versurilor sale, adică romanţa lui Anton Pann, apărută cu mult înainte. Romanţa lui Pann fusese publicat într-o broşură intitulată „Spitalul amorului sau cântătorul dorului", în anul 1852.

 „Trei culori" cum vi se pare?

Un text atât de stupid, de şchiop şi cu atât de multe greşeli şi accente puse aiurea nu putea fi compus decât de Nicolae Ceauşescu. Spun aceasta mizând şi pe promptitudinea cu care a fost aprobat, fără modificări. Au fost martori, oameni de litere, chemaţi să-şi spună părerea despre textul adaptat pentru „Trei culori", printre care Mihai Beniuc şi Adrian Păunescu. N-a fost modificat în niciun fel. Textul este sigur adaptat de Nicolae Ceauşescu.

În articolul „Trăiască Patria!", pe care l-aţi publicat în 2002 în „România literară", spuneţi că „Trăiască Patria!", a doua parte a fostului imn „Trăiască Regele!", merită să fie repusă în circulaţie, pe aceeaşi melodie. Vă menţineţi opinia?

Sunt de părere şi acum că „Trăiască Patria!", chiar dacă nu devine imn, este o melodie care merită cântată. Îmi place „Trăiască Patria!" pentru că exprimă sentimentul patriotic într-un mod admirabil. Melodia acestui cântec a funcţionat fără cuvinte începând de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza şi era un imn de întâmpinare a domnitorului. Prin urmare, melodia a precedat textul, ca şi la „Deşteaptă-te, române!".

Aţi susţine „Trăiască Patria!" ca imn?

Repet, dacă se modifică Legea fundamentală în acest sens, cu această condiţie esenţială, atunci punctul meu de vedere ar fi repunerea în circulaţie a melodiei „Trăiască Patria!". Un alt argument în favoarea ei ar fi că e cel mai longeviv imn. Melodia datează din 1861 şi îi aparţine lui Eduard Hübsch, un evreu din Moldova. Versurile, ale lui Alecsandri, au venit mai târziu, în 1881. Dar melodia e mai veche de anul 1861. Anumite pasaje muzicale apar în „Rapsodia română" a lui Franz Liszt.

Dar ideea unui imn nou cum vi se pare?

Valoarea imnurilor ­decurge din vechimea lor, imnurile evocă tradiţiile unui neam. Valoarea decurge şi din faptul că imnurile au în spate generaţii multe. Un imn nou n-ar ­satisface aceste exigenţe.

„Trăiască Patria!"

Trăiască Patria
Cât soarele ceresc,
Rai vesel pământesc
Cu mare, falnic nume.

Fie-n veci el ferit
De nevoi,
Fie-n veci locuit
De eroi, eroi.

O! Doamne Sfinte,
Ceresc Părinte,
Întinde a Ta mână
Pe Ţara Română!

„Trăiască patria!" este a doua parte din Imnul Regal (1884-1948). Versurile îi aparţin lui Vasile Alecsandri, iar melodia - lui Eduard Hübsch.

Imnuri străine pe melodii româneşti

Ştefan Cazimir vorbeşte despre cum au ajuns două melodii româneşti imnurile Albaniei şi Israelului.  „Albania are un imn a cărui melodie este compusă de Ciprian Porumbescu,  «Pe-al nostru steag e scris unire». Textul albanezilor este o traducere după aceeaşi melodie, dar are idei similare. Asta s-a întâmplat pentru că mişcarea de rezistenţă pentru eliberarea Albaniei îşi avea sediul la Bucureşti şi aşa au ajuns să se inspire de la noi. Albania şi-a câştigat independenţa în 1912 şi la acel moment avea acest imn", spune Ştefan Cazimir.

Cazul Israelului este deosebit. Imnul acestui stat - „Hatikva"/ „Speranţă" - a fost inspirat dintr-o melodie populară românească, iar versurile îi aparţin poetului evreu Naftali Herz Imber, stabilit la Iaşi, spre sfârşitul secolului al XIX-lea, mai spune Cazimir. Melodia a devenit apoi imnul mişcării sioniste, iar în 1948, la înfiinţarea Israelului, s-a transformat în imn de stat.

Constituţia României, articolul 12 - Simboluri naţionale

- (1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.
- (2) Ziua naţională a României este 1 Decembrie.
- (3) Imnul naţional al Româ­­niei este „Deşteaptă-te, române!".
- (4) Stema ţării şi sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.

ASCULTĂ IMNURILE ALTOR STATE ŞI VECHILE IMNURI ALE ROMÂNIEI

Imnul, între „Trebuie schimbat“ şi „Cu el vreau să mor!“

citeste totul despre: