Cu peste 3.000 de noi infectări depistate zilnic şi recorduri macabre depăşite de la o zi la alta, România va fi probabil obligată să urmeze exemplul altor ţări care au reintrodus restricţii draconice în privinţa activităţilor şi deplasărilor considerate neesenţiale. În acest context, un proiect de lege care prevede amânarea alegerilor parlamentare până în martie 2021 a împlinit vineri o săptămână de când a fost depus la Senat de iniţiatorul său, deputatul independent Adrian Dohotaru (ex-USR).

După ce a făcut vâlvă în presă timp de două zile, pe proiectul legii amânării alegerilor până în primăvară începe să se depună praful, deoarece poziţionarea faţă de acest subiect a principalelor partide politice din România este una ambiguă, cel puţin la nivelul conducerii centrale.

Textul proiectului de lege aflat în prezent pe masa Senatului prevede că „activitatea Biroului Electoral Central şi a birourilor electorale de circumscripţie constituite pentru alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din data de 6 decembrie 2020 se suspendă” până pe 13 ianuarie 2021. Proiectul legislativ stabileşte data viitoarelor alegeri parlamentare în ziua de duminică, 14 martie 2021.

Am vorbit cu deputatul de Cluj care a iniţiat proiectul legislativ despre raţiunea de a împinge data scrutinului până spre idele lui Marte. Argumentul principal al lui Adrian Dohotaru este evoluţia nefavorabilă a pandemiei de COVID-19 din ultimele săptămâni. Printre cei mai expuşi îmbolnăvirii cu noul coronavirus sunt cetăţenii din categoriile defavorizate, iar cei din grupele de mare risc, precum vârstnicii, preferă să nu participe la scrutin. „Am observat şi la recentele alegeri locale că au fost oameni în vârstă care efectiv nu s-au mai dus la vot din cauza temerii legate de pandemie”, a remarcat parlamentarul independent.

Întrebat dacă amânarea alegerilor până în primăvară va ameliora contextul epidemiologic, Dohotaru a recunoscut că „nu e o garanţie, în schimb ce se poate întâmpla este că autorităţile se pot pregăti mai bine, având mai multe luni, la fel şi candidaţii se pot pregăti mai bine. Eu am propus această iniţiativă legislativă în eventualitatea în care creşte numărul de cazuri. Dacă nu creşte şi se stabilizează situaţia, putem merge cu alegerile acum în decembrie”.

„Eu cred că depinde de numărul de cazuri, şi în funcţie de asta, s-ar putea ca surpriza să fie ca toţi să agreeze proiectul legislativ. Din ce am văzut, în PSD sunt două curente: unii care spun 6 decembrie, alţii care spun martie. Ciolacu spunea iniţial martie, apoi a zis 6 decembrie. Băsescu, deci PMP, a ieşit public şi a zis că ar fi pentru varianta de martie martie. La ALDE este uşor de înţeles de ce au vrut pe martie. La USRPLUS încă nu am auzit voci, dar cred că ei ar înclina către martie ca să-şi rezolve toate divergenţele”, anticipează iniţiatorul şansele ca proiectul să fie susţinut de partidele parlamentare.

ESTE VIABILĂ AMÂNAREA ALEGERILOR CU TREI LUNI?

Amânarea alegerilor legislative de pe 6 decembrie a.c. până pe 14 martie 2021 este aproape imposibilă din punct de vedere tehnic, având în vedere timpul scurt care ne desparte de data scrutinului la termen. Împreună cu sateliţii săi din Parlament, PSD deţine mijloacele politice necesare de a promova acest proiect de lege pe ordinea de zi a camerelor, de a-l dezbate pe repede-înainte şi de a-l vota cu o majoritate confortabilă. Însă orice lege are nevoie să fie promulgată de preşedintele României ca să intre în vigoare, iar Klaus Iohannis are la rândul său pârghii instituţionale pentru a temporiza acest proiect legislativ, începând cu atacarea la CCR şi retrimiterea în Parlament.

Termenul de amânare a alegerilor parlamentare este în sine impropriu, deoarece nu este prevăzut în Constituţia României. Corect ar fi „prelungirea mandatului” unei legislaturi a Parlamentului dincolo de data la care acest mandat încetează de drept. Prelungirea mandatului de patru ani al senatorilor şi deputaţilor se poate decide numai în condiţii excepţionale, precum starea de urgenţă.

Mulţi români au oricum impresia că parlamentarii nu fac nimic pentru această ţară. Impresia va deveni pură realitate dacă vom avea un Parlament cu atribuţii limitate timp de trei luni, până la alegerile prevăzute pe 14 martie 2021. Parlamentarii unei legislaturi prelungite peste mandatul constituţional nu pot adopta în această perioadă legi organice, cum este legea bugetului, ci doar legi ordinare, de pildă Codul Civil.

„Dacă s-ar prelungi mandatul până în martie, sunt o mulţime de legi ordinare pe care Parlamentul le poate vota, deci nu organice. În momentul în care Iohannis spune că Parlamentul va fi decorativ, este propagandă, pentru că dacă ne uităm la numărul de legi care sunt votate de Parlament, majoritatea sunt ordinare, deci nu organice, deci are putere în continuare Parlamentul să-şi facă treaba”, susţine deputatul Adrian Dohotaru.

MESAJ DE CAMPANIE NEGATIVĂ CU RECUL ÎMPOTRIVA EMIŢĂTORULUI

Sub rezerva unei creşteri explozive a numărului de cazuri de infectare confirmate, secondat de colapsul sistemului medical prin supraocuparea secţiilor de terapie intensivă, alegerile parlamentare nu vor fi amânate. În schimb, ce este previzibil să se întâmple este utilizarea situaţiei sanitare ca temă centrală a campaniei electorale, iar soluţia oferită de opoziţie sub forma amânării alegerilor va servi drept muniţie împotriva partidului de guvernământ.

Narativul se construieşte pe un enunţ simplu – „Iohannis şi Orban forţează organizarea alegerilor în detrimentul sănătăţii cetăţenilor” – care deja este vehiculat la TV în discursul unor comunicatori neafiliaţi partinic, dar care joacă politic (ex: Dan Puric). Dacă evoluţia cazurilor de infectare din România va conferi acestui narativ greutate obiectivă şi priză la public, el va fi preluat în discursul politic mainstream al opoziţiei. Campaniile electorale de succes din România se bazează pe crearea emoţiei negative, prin portretizarea adversarului drept duşman al binelui comun, a cărui înfrângere eclipsează toate temele legitime ale campaniei.

Însă această strategie se poate întoarce cu uşurinţă împotriva celor care o utilizează. Dacă PSD pătrunde convingător în campanie cu mesajul „alegerile sunt periculoase deoarece răspândesc infectarea la nivel comunitar” în rândul publicului său tradiţional – preponderent slab educat şi îmbătrânit – atunci îşi poate descuraja o parte a propriului electorat, care se va teme să participe la votare. PSD este oricum pe o curbă descendentă, iar printr-o astfel de retorică PSD se poate plasa singur în ofsaid.

CUI AR CONVENI AMÂNAREA ALEGERILOR PÂNĂ ÎN MARTIE 2021

PNL. Liberalii nu doresc amânarea alegerilor legislative, ci ar fi vrut ca acestea să aibă loc anticipat, încă din primăvara acestui an. PNL ţine să pună capăt fără întârziere situaţiei sale ca partid de guvernământ ce se bazează pe un sprijin precar în Parlament, mai ales că programul economic al cabinetului condus de premierul Ludovic Orban este sabotat de senatorii şi deputaţii PSD & Co. Aceştia votează legi populiste ce măresc cheltuielile bugetare şi forţează guvernul să contracteze împrumuturi externe pentru a finanţa deficitul. Dincolo de acest lucru, în interiorul PNL se simte presiunea noilor cadre cu funcţii de conducere (ex: Sebastian Burduja) de a se legitima prin accederea în Parlament.

PSD. Marcel Ciolacu a declarat la mijlocul săptămânii că partidul său ar vota pentru amânarea alegerilor dacă se ajunge la 4.000 de infectări raportate în fiecare zi. Interesul politic al PSD este să-şi păstreze cât mai mult timp poziţia dominantă pe care încă o deţine în Parlament şi să se replieze după pierderile suferite la locale, eventual aşteptând ca guvernul PNL să ia măsuri nepopulare pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Din perspectiva luptei pentru putere la vârf, Ciolacu ar prefera să o ţină pe tuşă (adică fără o funcţie publică) pe Gabriela Firea pentru o vreme, pentru a-i reduce influenţa în partid. Organizarea alegerilor parlamentare la termen, pe 6 decembrie, poate fi în avantajul social-democraţilor dintr-un anumit punct de vedere, anume acela că voturile din diasporă vor fi puţine la acest scrutin.

USRPLUS. Dan Barna şi Dacian Cioloş doreau alegeri legislative anticipate mai mult chiar decât PNL, iar amânarea scrutinului din 6 decembrie nu convine conducerii USR şi cu atât mai puţin partenerilor de la PLUS, care abia aşteaptă să dobândească locuri în Parlament. Alianţa urmăreşte să dubleze numărul de senatori şi deputaţi cu care USR a intrat în 2016 pe scena mare a politicii româneşti. Dincolo de câştigul numeric, o miză importantă este distribuţia mandatelor: conducerea USR trage sfori în spatele cortinei ca parlamentarii din afara echipei Barna să nu mai prindă locuri eligibile, care oricum vor fi puţine pentru un partid care a crescut în ultimii patru ani. Până la 50% dintre mandate vor fi cedate celor din PLUS în baza unui protocol negociat în condiţii avantajoase pentru aceştia. Prin desfăşurarea alegerilor la termen, USRPLUS îi elimină pe cei care au demisionat din USR şi activează în alt partid sau ca independenţi), epurează disidenţii din propriul grup parlamentar şi aduce PLUS în legislativ.

PMP. Cel mai mare dintre partidele mici din România visează la 10% în alegerile pralamentare, însă mulţi membri se întreabă dacă Traian Băsescu va mai trage partidul peste pragul electoral şi de această dată, candidând în postura de cap de listă la Bucureşti. Cum nu este sigur că acest lucru se va întâmpla, băsiştii din vechea gardă PDL-istă se tem că nu vor mai prinde un nou mandat, având concurenţă din partea lupilor tineri ca Mihail Neamţu şi Ioana Constantin. În cazul în care amânarea alegerilor ar fi supusă la vot, probabil că fiecare parlamentar PMP va alege conform interesului propriu.

ProRomânia-ALDE. Victor Ponta şi Călin Popescu Tăriceanu au decis recent fuziunea partidelor pe care le conduc, sub viitoarea denumire Pro România Social Liberal, pentru a stopa plecarea membrilor către alte formaţiuni politice, după rezultatele slabe înregistrate la scrutinul din 27 septembrie. Atât Ponta, cât şi Tăriceanu se pronunţaseră public la începutul toamnei pentru amânarea alegerilor locale şi îşi menţin poziţia în privinţa celor legislative, deoarece ambii luptă pentru supravieţuirea lor politică. Practicând un discurs populist social-liberal ţintit către angajaţii şi antreprenorii din domeniile grav lovite în perioada sărbătorilor şi revelionului de restricţiile sanitare impuse de guvern (ex: industria Horeca – hoteluri, restaurante, cafenele), în primăvara lui 2021 ar putea trece fără emoţii pragul electoral.

UDMR. Formaţiunea maghiară este cumva neutră în privinţa amânării sau desfăşurării la termen a scrutinului legislativ, deoarece sprijinul său popular nu depinde în vreun fel de celelalte forţe politice din Parlament. Având în vedere că o însemnată parte din voturile UDMR provin din comune şi oraşe mici care au fost ocolite de valurile pandemiei (avantajul izolaţionismului), o prezenţă la vot scăzută în restul ţării ar fi în avantajul partidului condus de Kelemen Hunor.

PPUSL. Actualul partid al lui Dan Voiculescu deţine în prezent nouă parlamentari transferaţi de la alte formaţiuni politice, dar este cotat la 3-4% intenţie de vot doar în sondajele dubioase ale lui Pieleanu. Trei luni câştigate prin amânarea alegerilor legislative ar da răgaz mogulului media să negocieze o alianţă cu PSD, la fel ca în avatarurile anterioare ale acestui partid (PUR şi PC). Aşadar, cei nouă senatori şi deputaţi PPUSL, în frunte cu Teodor Meleşcanu, ar vota din toată inima dacă pe ordinea de zi a camerelor intră proiectul de lege care le-ar prelungi mandatul, căci ar putea fi ultimul pentru ei.