Şi în ciuda managerilor de la multe instituţii puşi pe criterii politice, politruci şi habarnişti.

Statul român a luat măsuri dure la momentul potrivit

În cazurile Italiei, Spaniei, Franţei, criticile s-au îndreptat spre faptul că au aplicat prea târziu măsuri dure de carantină şi izolare, şi nu le-au impus cu mai multă fermitate. Aşa se explică amploarea explozivă a infectărilor, a numărului de morţi, a depăşirii clare a sistemului medical care nu putea face faţă unei avalanşe de internări de bolnavi în stare gravă sau foarte gravă.

La noi, intervenţia statului, inclusiv prin aducerea armatei în prima linie a frontului, s-a dovedit a fi eficace. Amenzile numeroase, în valoare de zeci de milioane, contribuie si ele la impunerea cu forţa a dispoziţiilor din Ordonanţele Militare.

Cazul Suceava. S-au aflat imediat prostiile managerului de la Spitalul Judeţean Suceava, care a trecut în inactivitate spitalul, acum când e mai mare nevoie de el. Manager propus politic de către conducerea politică a judeţului. De aici cel mai mare număr de infectări cu coronavirusul din ţară în judeţul Suceava. Guvernul a luat decizia corectă. A trecut în carantină oraşul Suceava şi alte localităţi din jur, carantina asigurată militar de către jandarmi, poliţişti, şi militari. Iar conducerea Spitalului Judeţean a fost preluată de medici militari. Care au şi constatat că personalul medical este total nepregătit şi răsfăţat. Aici a dus activitatea managerială politizată.

Oraşul Ţăndărei. Cu mulţi cetăţeni reveniţi din ţări ale UE, locuitorii oraşului nu dădeau semne că sunt dispuşi să respecte condiţiile dictate de starea de urgenţă. A intrat în carantină. Poliţia, jandarmeria, armata au preluat controlul oraşului, impunând prevederile Ordonanţelor Militare cu forţa, atunci când a fost cazul. Pentru cei care văd aici o nerespectare a drepturilor omului, le răspund că nu există dreptul de a infecta alte persoane sănătoase, doar pentru că unii cetăţeni nu înţeleg gravitatea situaţiei. DSP Bucureşti a fost preluat şi ea de cadre militare, ofiţeri care ştiu să acţioneze cu precizie şi după norme precise. Armata şi poliţia s-a alăturat şi gărzilor forestiere pentru a stopa furturile din pădurile României.

Înlocuirea ministrului Costache. O măsură foarte bună, luată rapid, fără multe sclifoseli. Era vorba de calităţile manageriale ale ministrului, iar dl Nelu Tătaru se dovedeşte mult mai eficient şi mai adaptat situaţiei speciale în care se află sistemul medical. Ministrul Nelu Tătaru bate ţara în lung şi lat, acolo unde există focare de infecţie şi situaţii de criză majore, care necesită intervenţia ministrului.

Ministrul Marcel Vela. Se achită prompt de sarcinile excepţionale ce-i revin în condiţiile Situaţiei de Urgenţă. Emite Ordonanţele Militare în timp extrem de scurt şi le explică pe larg în spaţiul public. Înfiinţarea Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, a Grupului de Comunicare Strategică s-au produs foarte repede, se lucrează foarte bine, inclusiv în domeniul comunicării, în ciuda denumirilor pompoase pe care şi le-au luat. Marcel Vela a şi avertizat clar şi precis posibilii infractori: „E stare de urgenţă, ajungeţi imediat la puşcărie”. Activitatea miniştrilor şi a premierului se vede pe feţele lor, clar marcate de o activitate de 12-16 ore pe zi.

Premierul Ludovic Orban. Personajul decisiv în conducerea guvernului. Nu şi-a pierdut cumpătul, evaluează cu propria înţelegere măsurile ce au fost luate. L-a eliberat din funcţie pe ministrul Costache, a dezavuat acţiunea Gabrielei Firea de a testa bucureştenii, fapt ce a avut efect. Orban comunică zilnic, corect şi fără exagerări. N-a dat un răspuns clar la întrebarea de ce bugetarii au alt regim în raport cu „privaţii”, în privinţa cheltuirii resurselor statului.

Comunicarea. Este foarte bună. Miniştrii răspund solicitărilor posturilor de tv şi radio, sunt în permanenţă în dialog cu redactorii şi răspund întrebărilor lor. A fost emis un chestionar de întebări şi răspunsuri, foarte exact şi precis, care lămureşte ce nu s-a înţeles din Ordonanţele Militare. Miniştrii nu bat câmpii, nu se autoevaluează, răspund scurt şi la obiect, ştiind că nu e timp să facă filosofie sau politică electorală în astfel de situaţii.

Organizarea carantinelor. În România se află în carantină instituţionalizată 15.407 de persoane. Tot atâtea spaţii de cazare, găsite în 2-3 săptămâni, inclusiv cu sprijin privat. Este vorba de paza acestor stabilimente, de asigurarea hranei şi a unor minime condiţii de igienă. În general acţiunea de carantinare se desfăşoară în bune condiţii, deşi sunt şi reclamaţii.

Organizarea activităţilor din vamă. Există o aglomerare a vămilor din România, şi din cauza românilor care revin în ţară pentru că şi-au pierdut locurile de muncă. Corectă decizia statului de a permite reîntoarcerea în ţară a românilor din străinătate, este un drept ce nu poate fi anulat. Chiar au fost organizate curse charter de avioane, pentru recuperarea acelor români aflaţi în dificultate maximă în statele UE în care munceau. Şi în vămi au fost luate măsuri de separare a fluxurilor de autoturisme de maşinile cu caracter comercial, inclusiv în unităţi de vamă diferite (Nădlac I şi Nădlac II).

Procurarea materialelor necesare pentru protecţia salariaţilor din spitale. În ciuda cererii formidabile din piaţa mondială, România a reuşit să găsească materialele necesare, în diferite ţări mai apropiate sau mai depărtate. Şi producţia internă a fost stimulată să producă astfel de materiale şi aparatură. Primele serii importante a producţiei interne se aşteaptă pe 15 aprilie.

Solidaritatea internă. Până în prezent este bună. Oameni şi companii au înţeles importanţa solidarităţii în aceste momente dificile. Poate şi această solidaritate, şi disciplina acceptată de majoritatea cetăţenilor, iar dacă nu, impusă de către forţele de ordine şi armată, contribuie la situaţia generală mai bună de la noi din ţară.

Se pot spune multe alte lucruri bune despre prestaţia guvernului Orban în actuala situaţie generată de pandemia COVID-19. Prin comparaţie, un guvern PSD condus de Viorica Dăncilă sperie gândul. Să sperăm că în continuare statul român va ţine în frâu pandemia ce ne-a lovit, şi că vom reuşi să trecem de ea cu pierderi minime, mai mici comparativ cu alte ţări.