România ar trebui să-şi asume apărarea Republicii Moldova, în cazul unor ameninţări din partea Rusiei

Preşedintele român Klaus Iohannis şi preşedintele Republicii Moldova Maia Sandu FOTO Inquam Photos / George Călin

Putin a anexat Crimeea cu argumentul că este teritoriu rusesc, iar acolo trăiesc ruşi. Este exact argumentul cu care România ar trebui nu să anexeze, ci să apere teritoriul Republicii Moldova, de o posibilă invazie rusească. Iar această intenţie ar trebui anunţată public, încă de acum, după o consultare cu aliaţii din NATO şi UE.

Intenţionează Rusia să ocupe şi Republica Moldova?

Nu există declaraţii oficiale până în acest moment. Dar istoria mai recentă sau mai îndepărtată  a URSS şi apoi a Rusiei, acest lucru ne arată. Mai mult, aflat în vizită la Kiev, Boris Johnson, premierul Marii Britanii a citat rapoarte ale serviciilor secrete:

„Sunt unii care spun că noi exagerăm ameninţările, că Statele Unite şi Marea Britanie amplifică lucrurile. Dar rapoartele serviciilor arată altceva. Există un pericol clar şi prezent”. „Vladimir Putin încearcă să impună o nouă Ialta şi o zonă de influenţă. Nu va fi doar Ucraina, trebuie să ne gândim la Georgia, Republica Moldova şi alte ţări.”

Întrunit la Chişinău la 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Ţării, organul conducător al republicii, a votat unirea Republicii Democratice Moldoveneşti cu Regatul României.

În iunie 1940, în virtutea punctului 3 al protocolului adiţional secret al pactului Molotov-Ribbentrop (23 august 1939), Uniunea Sovietică adresează României notele ultimative din 26 şi 27 iunie 1940, somând-o să cedeze Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, chiar dacă ultimile două regiuni nu făcuseră niciodată parte din Imperiul Rus. La 28 iunie 1940, trupele sovietice invadează şi ocupă aceste teritorii. La 2 august, Uniunea Sovietică proclamă pe o parte a teritoriului ocupat Republică Sovietică Socialistă Moldovenească, care cuprindea şase dintre cele nouă foste judeţe ale Basarabiei, între Prut şi Nistru, şi un teritoriu în stânga Nistrului. Printr-o hotărâre a Kremlinului din 4 noiembrie, Ţinutul Herţa, Nordul Bucovinei, judeţele Hotin la nord şi Cetatea Albă, Chilia şi Ismail la sud au fost încorporate în Republică Sovietică Socialistă Ucraineană.

Nu contestă nimeni că în Republica Moldova  trăiesc majoritar români. România nu are revendicări teritoriale, nu-şi propune să anexeze Republica Moldova cum a făcut Putin cu Crimeea, iar acum plănuieşte să invadeze Ucraina, să-şi anexeze şi alte teritorii din Ucraina, precum Donbasul. 

Iată ce declară Putin despre anexarea Crimeii, în noiembrie 2021:

„Ţara noastră şi-a recăpătat unitatea istorică. Această legătură vie şi indestructibilă poate fi resimţită în mod deosebit, desigur, aici, la Sevastopol, în Crimeea, cetăţenii din Crimeea sunt cu Rusia pentru totdeauna acum, deoarece această este voinţa suverană, liberă a poporului, a întregului nostru popor”.

In iunie 2021, Vladimir Putin punea la îndoială în mod deschis legitimitatea graniţelor actuale ale Ucrainei şi susţinea că o mare parte din Ucraina modernă ocupă ţinuturi istorice ruseşti, precizând că „Rusia a fost jefuită” de teritorii de-a lungul timpului.  Vladimir Putin sugera o posibilă nouă anexare a teritoriului ucrainean, susţinând: „Devin din ce în ce mai convins de un lucru: Kievul pur şi simplu nu are nevoie de Donbas”.

La ora actuala, Rusia a ocupat de facto Belarus, prin armatele trimise pe teritoriul acestei ţări independente. 

Nu este valabil acelaşi argument pentru România şi Republica Moldova? Doar că România nu-şi anexează teritorii străine. Dar nici nu cred că poate asista impasibilă la reeditarea  pactului secret Ribbentrop-Molotov!

Trupele ruseşti şi depozitele de armament din Transnistria reprezintă o situaţie de risc crescut pentru Republica Moldova. Putin ar putea invoca securitatea trupelor ruseşti şi a celor 22.000 de tone de muniţii şi echipament militar de la Cobasna, din Transnistria, ca motiv pentru ocuparea Republicii Moldova. Trupele ruseşti din Transnistria ar putea contribui şi ele la ocuparea Republicii Moldova de către Rusia.

Recentele alegeri din Republica Moldova au dovedit, prin alegerea ca preşedinte a dnei Maia Sandu, că Moldova are acum o orientare prooccidentala, că a rupt obedienţa faţă de Moscova pe care o manifestau regimurile anterioare de la Chişinău. Şi această evoluţie l-a făcut pe Putin să declanşeze actuala criză legată de Ucraina.

Există, aşadar, argumente puternice pentru care Rusia ar putea decide, dacă invadează Ucraina, să ocupe şi Republica Moldova şi Georgia.

Poziţia României în faţa  acestei posibilităţi

În opinia mea, oficialii români  ar trebui să declare de pe acum, în mod răspicat, că dacă Rusia se gândeşte să ocupe Republica Moldova, România nu va accepta acest fapt. Exact cu argumentele cu care Putin a anexat peninsula Crimeea, fără că România să-şi propună anexarea Republicii Moldova.

Ar fi, din partea României, un gest normal, firesc, pentru că Republica Moldova este pământ românesc şi locuit, majoritar, de români. Exact argumentele lui Putin.

Tot aşa de normală ar fi discutarea acestei posibilităţi, de implicare militară  a României în cazul în care Rusia ar intenţiona să ocupe Republica Moldova, cu actualii conducători de la Chişinău. Pentru ca lucrurile să fie clare, să existe şi acordul şi cooperarea actualului regim de la Chişinău într-o atare situaţie.

Toate aceste discuţii trebuie să fie publice, nu secrete, pentru a înţelege şi Vladimir Putin că nu poate ocupa Ucraina şi alte teritorii fără o reacţie pe măsură a statelor occidentale  sau est-europene.